CtEDO 12.09.2002 Auto

POCI contre l'ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
12.09.2002
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Partiellement recevable;Partiellement irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2002
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
POCI contre l'ITALIE (CtEDO, 2002)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA I PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 57635/00 prezentate de Vincenzo POCI împotriva Italiei Curtea Europeană a Drepturilor L'laipe (secțiunea I), care are loc la 12 septembrie 2002 într-o cameră compusă din domnii C.L. Rozakis președintele Bonello Lorenzen mes Vajić Botosarova Zagrebelsky, Steiner judecători M. E. Fribergh grefier de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 4 mai 2000, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de solicitant, După ce a deliberat, face următoarea decizie FACE recurentul, domnul Vincenzo Poci, este un resortisant italian, rezident în Mesagne (Brescia). Este reprezentat în fața Curții de către domnul Spina, avocat în baroul din Torino. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul are un apartament în Torino pe care l-a închiriat R.R. Prin intermediul unui act În decembrie 1991, acesta din urmă a confirmat în mod oficial concediul de închiriere și a decis că locul trebuie eliberat până la 30 iunie 1992 cel târziu. Această hotărâre a devenit executorie la 25 mai 1991. La 7 iulie 1992, reclamantul a indicat locatarului ordinul de eliberare a apartamentului. La 2 octombrie 1992, el i-a spus că expulzarea va fi executată la 6 octombrie 1992 prin executor judecătoresc. Între 6 octombrie 1992 și 11 ianuarie 1998, executorul justiției a condus la zece tentative de expulzare, care toate s-au soldat cu un eșec, la punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești care nu permit reclamantului să beneficieze de ajutorul forței publice. La 12 aprilie 1994, reclamantul a făcut o declarație solemnă că a avut o nevoie urgentă de a recupera apartamentul pentru a-l transforma în locuința sa proprie. La 18 septembrie 1998, reclamantul i-a adresat chiriașului o a doua poruncă de a elibera apartamentul. La 28 octombrie 1998, el i-a dat avizul că deportarea va fi executată la 18 noiembrie 1998, prin intermediul ușierului de justiție. La 18 noiembrie 1998, executorul justiției a făcut obiectul unei tentative de expulzare care s-a soldat cu un eșec, întrucât reclamantul nu a putut beneficia de asistența forței publice. Invocând art. 6 din Legea nr. 441/98, la 8 iulie 1999, chiriașul a solicitat instanței judecătorești să suspende procedura de expulzare. Cererea a fost acceptată și procedura de expulzare a fost suspendată până la 5 Aprilie 2000. În iulie 2000, reclamantul își va recupera apartamentul. ÎN DREPT reclamantul se plânge, în temeiul art. 6 alin. (1) din Convenție, de durata în executarea procedurii de încuviințarea. Curtea a examinat, de asemenea, instanța din unghiul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, care protejează dreptul de proprietate. Guvernul susține că reclamantul nu a epuizat căile de atac interne. El ar fi omis să sesizeze justiția administrativă pentru a contesta refuzul de a acorda asistență forței publice. Reclamantul denunță lipsa unei căi de atac interne și susține că prefectul nu a luat niciodată o decizie în ceea ce privește refuzul acordării de asistență publică. Curtea reamintește că a respins deja această obiecție în cauza Imobiliar Saffi (hotărârea Imobiliară Saffi c. Italia [GC], nr. 2774/93, §§ 40-42, CEDH 1999-V). Întrucât Curtea nu are motiv să deroge de la concluziile sale anterioare, instanța guvernamentală trebuie, prin urmare, să fie respinsă. Pe fond, guvernul susține că măsurile în cauză țin de un control al utilizării proprietății în scopul legitim de a evita tensiunile sociale și tulburările ordinii publice în cazul în care un număr considerabil de expulzări ar trebui efectuate simultan. Potrivit guvernului, ingerința în dreptul de proprietate al reclamantului nu pare disproporționată și, prin urmare, nu a încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1. În ceea ce privește durata procedurilor de expulzare, guvernul susține că întârzierea acordării de asistență publică este justificată de ordinea de prioritate stabilită în funcție de nevoile de securitate publică. În orice caz, guvernul subliniază că, în urma intrării în vigoare a Legii nr. 431 din 9 decembrie 1998, prefectul nu mai este competent să stabilească ordinea de prioritate în executarea expulzărilor. Datele execuțiilor vor trebui stabilite de instanță. Curtea consideră că această parte a cererii ridică întrebări de fapt și de drept complexe care nu pot fi soluționate în această etapă a examinării cererii, dar necesită o examinare pe fond. Prin urmare, această parte nu poate fi declarată în mod vădit nefondată în temeiul articolului 35 alineatul (3) din convenție. De asemenea, reclamantul se plânge de încălcarea articolului 8 alineatul (1) din Convenție. Curtea constată că acesta din urmă nu a fost reținut și nu a evidențiat nici o încălcare a articolului 8 alineatul (1) din Convenție. Prin urmare, acest aspect este vădit nefondat în sensul articolului 35 § 3 din Convenție și trebuie respins în conformitate cu art. 35 Õ 4 din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, Declară admisibile, toate mijloacele de fond rezervate, obiecțiunile reclamantului formulate la articolele 6 alineatul (1) și 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție Declară cererea inadmisibilă pentru surplus. Erik Fribergh Christos Rozakis Modulul Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2002-06-27
0,96
SPALLETTA contre l'ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 61666/00 présentée par Giuliana SPALLETTA contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 27 juin 2002 en une chambre composée de MM. C.
CtEDO 2002-10-03
0,96
SANTORO contre l'ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 67076/01 présentée par Franco SANTORO contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 3 octobre 2002 en une chambre composée de M. C.L.
CtEDO 2002-04-18
0,96
MATTA contre l'ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 55674/00 présentée par Ernesto MATTA contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 18 avril 2002 en une chambre composée de M. C.L. Ro
CtEDO 2002-10-17
0,96
CESCHEL contre l'ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION Requête n o 60420/00 présentée par Jolena CESCHEL contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 17 octobre 2002 en une chambre composée de M me F. Tulkens, présidente, M.
CtEDO 2002-05-23
0,96
FEDERICI contre l'ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION FINALE SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 62764/00 présentée par Mario FEDERICI contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 23 mai 2002 en une chambre composée de M. C
Sursă