GEORGIADES v. CYPRUS

Reclamantul, dl Lefkos P. Georgiades, este un național cipriot, născut în 1919 și trăiește în Nicosia. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează. La 26 ianuarie 1980, o societate de clădire („reclamantul”) a depus acțiunea civilă nr. 366/80 în Curtea de District a Nicoziei împotriva mamei reclamantului care a solicitat o sumă de 7.200 de lire cipriotă („CYP”) pentru munca efectuată și pentru care mama reclamantului a refuzat să plătească din cauza faptului că reclamantul nu a reușit să prezinte un certificat de la arhitectul că lucrarea a fost realizată de fapt. Guvernul susține că reclamantul a făcut pe reclamant o parte la acțiune, numind-l inculpat 1 în scrisul de convocare relevant și servind-l cu scrisul, nu în capacitatea sa personală, ci în calitatea sa de reprezentant al mamei sale, Alexandra Georgiadou, și al Elli Meyes. Potrivit competenței avocatului, reclamantul a fost autorizat în mod corespunzător să acționeze în numele lor în cadrul procedurii. Începând cu 13 martie 1990, după moartea lui Alexandra Georgiadou și în conformitate cu un ordin judecător al instanței depus în temeiul unei cereri depuse de reclamant, titlul acțiunii a fost modificat și reclamantul a fost încredințat în calitate de administrator al proprietății lui Alexandra Georgiadou decedat, precum și în calitatea sa de reprezentant al lui Elli Meyes. Reclamantul și-a depus apărarea la 2 octombrie 1980, după ce a solicitat de trei ori o prelungire a termenului. Aceste extensii au fost acordate cu consimțământul reclamantului. La 2 octombrie 1980 mama reclamantului a depus o contrapunere pentru suma de CYP 13.191 pentru defectele și întârzierile de construcție. La 7 aprilie 1981, Curtea de District a încheiat procesul de instrucțiuni pentru 1 iunie 1981. Audierea stabilită pentru 14 noiembrie 1981 a fost suspendată de Curtea de District la 18 decembrie 1981. O cerere interimar depusă de reclamant la 23 decembrie 1981 a fost suspendată de trei ori cu consimțământul părților și apoi acordată la 23 ianuarie 1982. Ședința a fost stabilită pentru 15 noiembrie 1982. Cu toate acestea, în această dată, s-a suspendat mai întâi până la 11 aprilie 1983 și apoi până la 12 octombrie 1983. În această dată, reclamantul a propus o nouă amânare pentru a modifica apărarea. A depus apărarea modificată la 21 ianuarie 1984. La 23 mai 1984 și 13 decembrie 1984, Curtea de district a suspendat audierea pentru o perioadă grea. La 6 mai 1985, ambele părți au solicitat suspendarea audierii fixate pentru data respectivă, pentru a trimite cazul la arbitraj. Cu toate acestea, la 9 iunie 1985, reclamantul și-a răzgândit părerea și instanța de judecată a stabilit acțiunea pentru o audiere la 21 februarie 1986. În această dată a început audierea, dar a fost suspendată din nou la cererea reclamantului pentru a pregăti apărarea în lumina mărturiei furnizate de un martor pentru reclamant. Ședința a fost stabilită pentru 2 iunie 1986. Cu toate acestea, a fost suspendată de două ori la cererea reclamantului până la 11 decembrie 1987. Între timp, s-a schimbat compoziția Curții de District și acțiunea, deja auzită în parte, a fost stabilită pentru o audiere de novo pentru 18 mai 1987. După aceea, ședința a fost suspendată din nou la cererea avocatului reclamantului sau a avocatului reclamantului. La 31 ianuarie 1990 a fost suspendată ședința din cauza decesului Alexandra Georgiadou, care a impus depunerea unei cereri de către reclamant pentru modificarea titlului acțiunii. Procedura cu titlul modificat a fost închisă la 3 iunie 1990. La 5 iunie 1990, reclamantul a scris instanței să-i ceară să organizeze audierea pentru o dată după sfârșitul lunii octombrie 1990. El a dat ca motiv pentru care el va fi în străinătate până în acel moment. Curtea a stabilit cazul pentru instrucțiuni la 6 mai 1991 și a stabilit data audierii pentru 14 octombrie 1991. Audierea a început la acea dată, dar a fost suspendată până la 28 ianuarie 1992, la cererea reclamantului. A trebuit să fie suspendată din nou până la 14 februarie 1992 din cauza presiunii de afaceri a Curții de District. S-a suspendat, în continuare, până la 17 martie 1992, la cererea comună a părților și, din nou, până la 3 iulie 1992. În ultima dată, Curtea a suspendat acțiunea de direcții în urma solicitării reclamantului de a se programa cazul pentru a fi auzit după recenzii de vară, deoarece arbitrul desemnat era absent în străinătate și nu era de așteptat să se întoarcă în următoarele două luni. Acțiunea a fost suspendată de două ori până la 21 decembrie 1992 și 19 februarie 1993 cu privire la aplicarea comună a părților pentru a permite arbitrului să își încheie raportul. Raportul a fost elaborat în cele din urmă la 12 martie 1993. La 10 mai 1993, data la care urmau să se desfășoare ședințele de direcție, reclamantul nu a reușit să apară la Curtea de District. La 14 aprilie 1993, el a depus o cerere de cerere de ordin judecător pentru a anula raportul arbitrului. Acțiunea a fost amânată de două ori până la rezultatul acestei cereri. Audierea privind cererea a avut loc la 13 ianuarie 1994. În urma acestei audieri, părțile au convenit să anuleze raportul arbitrului și să numească un arbitru prin acord. La 27 septembrie 1996, Curtea de District a propunerii sale a fixat cazul în ceea ce privește direcțiile din 17 octombrie 1996 și a anunțat părților să apară la această dată. La 7 noiembrie 1996, Curtea de District a afirmat că, având în vedere faptul că reclamantul nu a reușit de-a lungul a două ani să facă o cerere de a face obiectul procedurii de audiere și că părțile nu au reușit să își îndeplinească angajamentul din 13 ianuarie 1994 de a numi un arbitru, a trebuit să stabilească dacă să respingă atât acțiunile, cât și reclamațiile contra. La 14 noiembrie 1996, Curtea de District a hotărât să stabilească acțiunea de judecată având în vedere dorința declarată a reclamantului de a nu recurge la arbitraj. Curtea de District a stabilit, în consecință, acțiunea care urmează să fie audită de novo la 10 ianuarie 1997, având în vedere propunerea părților din 14 noiembrie 1996 de a fi stabilită pentru luna ianuarie. Cu toate acestea, ședința a fost suspendată până la 18 aprilie 1997 și din nou până la 20 octombrie 1997 la cererea părților. În ultima dată, ședința a fost suspendată din nou ca urmare a retragerii avocatului reclamant. La 25 noiembrie 1997, instanța a stabilit audierea pentru 11 martie 1998. Cu toate acestea, la 12 martie 1998, părțile au convenit să prezinte dispută arbitrală și au desemnat un arbitru prin acord. La 15 septembrie 2000, hotărârea arbitrului a fost pronunțată și confirmată de Curtea de District.

The applicant, Mr Lefkos P. Georgiades, is a Cypriot national, who was born in 1919 and lives in Nicosia. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. On 26 January 1980, a building society (“the plaintiff”) lodged civil action no. 366/80 in the District Court of Nicosia against the applicant’s mother claiming an amount of 7,200 Cypriot pounds (“CYP”) for work done and for which the applicant’s mother had refused to pay on the ground that the plaintiff had failed to produce a certificate from the architect that the work had in fact been carried out. The Government submit that the plaintiff had made the applicant a party to the action, naming him as defendant 1 in the relevant writ of summons and serving him with the writ, not in his personal capacity, but in his capacity as representative of his mother, Alexandra Georgiadou, and of Elli Meyes. According to the power of attorney, the applicant was duly authorised to act on their behalf in the proceedings. As from 13 March 1990, following the death of Alexandra Georgiadou and in accordance with a court order made in pursuance of an application filed by the plaintiff, the title of the action was amended and the applicant was made a defendant in his capacity as administrator of the estate of the deceased Alexandra Georgiadou as well as in his capacity as representative of Elli Meyes. The applicant filed his defence on 2 October 1980, after having applied three times for an extension of the time-limit. These extensions were granted with the plaintiff’s consent. On 2 October 1980 the applicant’s mother submitted a counterclaim for the sum of CYP 13,191 for building defects and delays. The pleadings were completed on 11 November 1980. On 7 April 1981 the District Court set down the case for directions for 1 June 1981. The hearing fixed for 14 November 1981 was adjourned by the District Court to 18 December 1981. An interim application filed by the applicant on 23 December 1981 was adjourned three times with the consent of the parties and then granted on 23 January 1982. The hearing was fixed for 15 November 1982. However, on that date it was adjourned first until 11 April 1983 and then until 12 October 1983. On that last date the applicant proposed a further adjournment in order to modify his defence. He filed the modified defence on 21 January 1984. On 23 May 1984 and 13 December 1984 the District Court adjourned the hearing for want of time. On 6 May 1985 both parties requested the adjournment of the hearing fixed for that date in order to refer the case to arbitration. However, on 9 June 1985 the applicant changed his mind and the court set down the action for a hearing on 21 February 1986. On that date the hearing commenced, but it was again adjourned at the applicant’s request in order to prepare the defence in the light of the testimony given by a witness for the plaintiff. The hearing was fixed for 2 June 1986. However, it was adjourned twice at the applicant’s request until 11 December 1987. In the meantime, there had been a change to the composition of the District Court and the action, already heard in part, was fixed for a hearing de novo for 18 May 1987. Subsequently, the hearing was again adjourned at the request of the applicant’s lawyer or the plaintiff’s lawyer. On 31 January 1990 the hearing was adjourned owing to the death of Alexandra Georgiadou, which necessitated the filing of an application by the plaintiff to amend the title of the action. The pleadings with the amended title were closed on 3 June 1990. On 5 June 1990 the applicant wrote to the court asking it to schedule the hearing for a date sometime after the end of October 1990. He gave as his reason that he would be abroad up until that time. The court set down the case for directions on 6 May 1991 and fixed the date of the hearing for 14 October 1991. The hearing commenced on that date, but was adjourned until 28 January 1992 upon the plaintiff’s request. It had to be again adjourned until 14 February 1992 owing to pressure of business of the District Court. It was further adjourned until 17 March 1992 upon the joint request of the parties and again until 3 July 1992. On that last date the court adjourned the action for directions following the applicant’s request that the case be scheduled to be heard after the summer recess as the appointed referee was absent abroad and was not expected to return within the next two months. The action was again adjourned twice for directions until 21 December 1992 and 19 February 1993 on the joint application of the parties in order to enable the referee to complete his report. The report was eventually prepared on 12 March 1993. On 10 May 1993, the date on which the directions hearings was to take place, the applicant failed to appear before the District Court. On 14 April 1993 he filed an application seeking a court order to set aside the referee’s report. The action was again adjourned twice pending the outcome of this application. The hearing on the application was held on 13 January 1994. Following this hearing, the parties agreed to set aside the referee’s report and to appoint an arbitrator by agreement. On 27 September 1996 the District Court of its own motion fixed the case for directions for 17 October 1996 and gave notice to the parties to appear before it on that date. On 7 November 1996 the District Court stated that, in view of the fact that the applicant had failed over the course of two years to make an application to have the action set down for hearing and that the parties had failed to fulfil their undertaking of 13 January 1994 to appoint an arbitrator, it had to determine whether to dismiss both the action and counterclaim. On 14 November 1996 the District Court decided to set down the action for trial in view of the applicant’s declared wish not to have recourse to arbitration. The District Court accordingly fixed the action to be heard de novo on 10 January 1997, having regard to the parties’ proposal of 14 November 1996 to have the hearing date fixed for the month of January. However, the hearing was adjourned until 18 April 1997 and again until 20 October 1997 at the request of the parties. On that last date the hearing was adjourned again as a result of the withdrawal of the plaintiff’s lawyer. On 25 November 1997 the court fixed the hearing for 11 March 1998. However, on 12 March 1998 the parties agreed to submit the dispute to arbitration and designated an arbitrator by agreement. On 15 September 2000 the decision of the arbitrator was delivered and confirmed by the District Court.