În cauza Saraiva e Lei c. Portugalia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a treia secțiune), care se află într-o cameră compusă din dnii Ress președinte Cabral Barreto Caflisch Türmen Zupančič H.S. Greve Traja judecători și de Berger grefier de secțiune După ce a deliberat în camera Consiliului la 12 septembrie 2002, Renunță la hotărârea adoptată la această dată procedurală La originea cauzei se află o cerere (nr. 54449/00) îndreptată împotriva Republicii Portugheze și al cărei resortisant al acestui stat, Ortelinda Saraiva e Lei ( 20 ianuarie 2000 în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( La 1 noiembrie 2001, Curtea a modificat componența secțiunilor sale [art. 25 alineatul (1) din Regulamentul de procedură].
Această cerere a fost atribuită celei de a treia secțiuni, astfel cum a fost modificată [art. 52 alineatul (1) ]. La 14 martie 2002, după ce a primit observațiile părților, Curtea a declarat cererea admisibilă. În iulie 2002, după un schimb de corespondență, grefierul a propus părților încheierea unui acord amiabil în sensul articolului 38 alineatul (1) litera (b) din convenție. La 26 iulie și, respectiv, 26 august 2002, reclamanta și guvernul au prezentat declarații formale de acceptare a unei soluționări amiabile a cauzei. Recurenta s-a născut în 1918 și își are reședința în Vila Nova de Gaia. La 24 februarie 1995, recurenta a depus la Tribunalul din Vila Nova de Gaia o cerere de expulzare a chiriașilor cu privire la un depozit pe care l-a închiriat unei societăți comerciale.
(9) La 4 decembrie 2000, recurenta a indicat că era deja în posesia locului și i-a cerut judecătorului să pronunțe încetarea procedurii. 10. Prin hotărârea din 13 martie 2001, judecătorul pronunță încetarea procedurii. ÎN DREPT 11. La 26 iulie 2002, Curtea a primit următoarea declarație, semnată de reprezentantul recurentei. Observ că guvernul portughez este pregătit să plătească domnului Ortelinda Saraiva e Lei suma de 3 800 EUR pentru daune morale și 1 250 EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată în vederea unei soluționări amiabile a cauzei care a generat cererea sus-menționată în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Accept această propunere și renunț, de asemenea, la orice altă pretenție împotriva Portugaliei cu privire la faptele care au stat la baza acestei cereri, declar cazul definitiv soluționat.
Prezenta declarație face parte din soluționarea amiabilă la care au ajuns guvernul și reclamanta. În plus, mă angajez să nu solicit, după pronunțarea hotărârii, trimiterea cauzei la Marea Cameră în conformitate cu art. 43 alineatul (1) din Convenție. 12. La 26 august 2002, Curtea a primit de la guvern următoarea declarație declar că, în vederea unei soluționări amiabile a cauzei menționate anterior, guvernul portughez oferă dlui Ortelinda Saraiva e Lei suma de 3 800 EUR pentru daune morale și 1 250 EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, în termen de trei luni de la data pronunțării hotărârii Curții pronunțate în conformitate cu art. 39 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Această plată va fi soluționată definitiv.
În plus, guvernul se angajează să nu solicite trimiterea cauzei la Marea Cameră în conformitate cu art. 43 alineatul (1) din Convenție. 13. Curtea ia act de soluționarea amiabilă la care au ajuns părțile [art. 39 din Convenție] și se asigură că acest regulament se inspiră din respectarea drepturilor omului așa cum sunt recunoscute de Convenție sau de protocoalele sale [art. 37 alineatul (1) in fine din Convenție și art. 62 alineatul (3) din Regulamentul de procedură]. Decide să șteargă cazul rolului Ia act de angajamentul părților de a nu solicita trimiterea cauzei la Marea Cameră. Făcut în franceză și apoi comunicat în scris la 3 octombrie 2002 în temeiul art. 77 alin. (2) și (3) din Regulamentul de procedură.
Vincent Berger Georg Ress Modululer Președinte
AFFAIRE SARAIVA E LEI c. PORTUGAL (Requête n° 54449/00) ARRÊT (Règlement amiable) STRASBOURG 3 octobre 2002 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l'affaire Saraiva e Lei c. Portugal, La Cour européenne des Droits de l'Homme (troisième section), siégeant en une chambre composée de : MM. G. Ress , président , I. Cabral Barreto , L. Caflisch , R. Türmen , B. Zupančič , M me H.S. Greve , M. K. Traja , juges , et de M. V. Berger , greffier de section , Après en avoir délibéré en chambre du conseil le 12 septembre 2002, Rend l'arrêt que voici, adopté à cette date : PROCÉDURE
1.A l'origine de l'affaire se trouve une requête (n° 54449/00) dirigée contre la République portugaise et dont une ressortissante de cet Etat, M me Ortelinda Saraiva e Lei (« la requérante »), a saisi la Cour le 20 janvier 2000 en vertu de l'article 34 de la Convention de sauvegarde des Droits de l'Homme et des Libertés fondamentales (« la Convention »).
2.La requérante est représentée devant la Cour par M e J.J.F. Alves, avocat à Matosinhos. Le gouvernement portugais (« le Gouvernement ») est représenté par son agent, M. A. Henriques Gaspar, Procureur général adjoint.
3.La requérante alléguait, sur le terrain de l'article 6 § 1 de la Convention, que la procédure civile à laquelle elle était partie avait connu une durée excessive.
4.Le 1 er novembre 2001, la Cour a modifié la composition de ses sections (article 25 § 1 du règlement). La présente requête a été attribuée à la troisième section ainsi remaniée (article 52 § 1).
5.Le 14 mars 2002, après avoir recueilli les observations des parties, la Cour a déclaré la requête recevable.
6.Le 1 er juillet 2002, après un échange de correspondance, le greffier a proposé aux parties la conclusion d'un règlement amiable au sens de l'article 38 § 1 b) de la Convention. Les 26 juillet et 26 août 2002 respectivement, la requérante et le Gouvernement ont présenté des déclarations formelles d'acceptation d'un règlement amiable de l'affaire. EN FAIT
7.La requérante est née en 1918 et réside à Vila Nova de Gaia.
8.Le 24 février 1995, la requérante introduisit devant le tribunal de Vila Nova de Gaia une demande en expulsion de locataire concernant un entrepôt qu'elle avait loué à une société commerciale.
9.Le 4 décembre 2000, la requérante indiqua qu'elle était déjà en possession des lieux et demanda au juge de prononcer l'extinction de la procédure.
10.Par un jugement du 13 mars 2001, le juge prononça l'extinction de la procédure. EN DROIT
11.Le 26 juillet 2002, la Cour a reçu la déclaration suivante, signée par le représentant de la requérante : « Je note que le gouvernement portugais est prêt à verser à M me Ortelinda Saraiva e Lei la somme de 3 800 EUR au titre du dommage moral et 1 250 EUR pour frais et dépens en vue d'un règlement amiable de l'affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des Droits de l'Homme. J'accepte cette proposition et renonce par ailleurs à toute autre prétention à l'encontre du Portugal à propos des faits à l'origine de ladite requête. Je déclare l'affaire définitivement réglée. La présente déclaration s'inscrit dans le cadre du règlement amiable auquel le Gouvernement et la requérante sont parvenus. En outre, je m'engage à ne pas demander, après le prononcé de l'arrêt, le renvoi de l'affaire à la Grande Chambre conformément à l'article 43 § 1 de la Convention. »
12.Le 26 août 2002, la Cour a reçu du Gouvernement la déclaration suivante : « Je déclare qu'en vue d'un règlement amiable de l'affaire susmentionnée, le gouvernement portugais offre de verser à M me Ortelinda Saraiva e Lei la somme de 3 800 EUR au titre du dommage moral et 1 250 EUR pour frais et dépens, dans les trois mois suivant la date du prononcé de l'arrêt de la Cour rendu conformément à l'article 39 de la Convention européenne des Droits de l'Homme. Ce versement vaudra règlement définitif de l'affaire. En outre, le Gouvernement s'engage à ne pas demander le renvoi de l'affaire à la Grande Chambre conformément à l'article 43 § 1 de la Convention. »
13.La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties (article 39 de la Convention). Elle est assurée que ce règlement s'inspire du respect des droits de l'homme tels que les reconnaissent la Convention ou ses Protocoles (articles 37 § 1 in fine de la Convention et 62 § 3 du règlement).
14.Partant, il convient de rayer l'affaire du rôle. PAR CES MOTIFS, LA COUR, À L'UNANIMITÉ, 1. Décide de rayer l'affaire du rôle ; 2. Prend acte de l'engagement des parties de ne pas demander le renvoi de l'affaire à la Grande Chambre. Fait en français, puis communiqué par écrit le 3 octobre 2002 en application de l'article 77 §§ 2 et 3 du règlement. Vincent Berger Georg Ress Greffier Président