Zapletaj împotriva Slovaciei

Reclamantul, dl Ernest Zapletaj, este un național slovac, care s-a născut în 1941 și trăiește în Levice. Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. În 1971, reclamantul a fost concediat din armată din motive politice. În 1991 a fost din nou admis ca un soldat profesionist. În conformitate cu Regulamentul guvernamental nr. 249/1992, coroborat cu Legea extrajudicială de reabilitare din 1991, perioada în care reclamantul a fost împiedicat, din motive politice, să slujească ca soldat profesionist a fost considerată ca o perioadă de serviciu în armată pentru determinarea drepturilor salariale și pensiilor. La 1 ianuarie 1998 a intrat în vigoare Legea pecuniară a soldatilor din 1997. Acesta prevede, în secțiunea 79, că regulamentul nr. 249/1992 de mai sus nu ar trebui să fie aplicabil în ceea ce privește soldații profesioniști.

În consecință, salariul și dreptul la pensie ale reclamantului s-au diminuat considerabil, deoarece suma lor depindea de perioada de timp în care a servit în armată. La 27 februarie 1998, Ministerul Apărării a confirmat reclamantului, referindu-se la Legea pecuniară a Soldaților din 1997, că perioada în care a fost împiedicat să servească în armată nu mai putea fi luată în considerare atunci când își stabilește drepturile de salariu și de pensie. La 24 martie 1998, președintele unei comisii parlamentare a confirmat poziția față de reclamant și a afirmat, de asemenea, că membrii comitetului vor lua în considerare posibilitatea de a introduce o modificare a legii relevante. La 9 iulie 1998, reclamantul s-a plâns la Curtea Constituțională că dispozițiile legale relevante sunt discriminatorii.

La 17 august 1998, un judecător constituțional a informat reclamantul că persoanele care nu au avut puterea să introducă proceduri în vederea conformității unei legi cu Constituția sau cu un tratat internațional stabilit. Scrisoarea a concluzionat că Curtea Constituțională nu poate prezenta plângerea reclamantului. La 25 august 1998, un judecător al Curții Supreme a informat reclamantul că Curtea Supremă nu are competența de a formula observații generale cu privire la normele juridice. La 9 septembrie 1998, Oficiul Guvernului a recunoscut, în răspunsul la plângerea reclamantului, că a existat o incoerență între Legea pecuniară privind drepturile de soldați din 1997 și Secțiunea 180 din Legea privind serviciile militare din 1997, și că dispozițiile relevante au trebuit să fie puse în conformitate cu Constituția.

Reclamantul a fost informat în continuare că se așteaptă ca Ministerul Apărării să inițieze o modificare legislativă în vederea rezolvării problemei. Reclamantul a solicitat Procurorului General să depună proceduri în vederea presupusului conflict dintre Legea pecuniară a Soldaților din 1997 și Constituția stabilită de Curtea Constituțională. La 5 octombrie 1998, Oficiul Procurorului General a informat reclamantul că cererea sa a fost transmisă Biroului Principal al Procurorului Militar. La 31 decembrie 1998, reclamantul s-a retras din armată.

Regulamentul nr. 249/1992 În conformitate cu secțiunea 16 din Regulamentul nr. 249/1992 care reglementează salariile persoanelor angajate de organizații publice, angajatorii au dreptul să ia în considerare perioada în care o persoană a fost împiedicată să își exercite profesia din motive de persecuție politică ca perioadă de activitate în domeniul relevant în scopul de a determina durata experienței profesionale a persoanei în cauză.

Pecuniar Titlments of Soldiers Act din 1997 Secțiunea 79 din Legea pecuniaară Titluri de Soldat (Zákon o peňažných náležitostiach vojakov) cu condiția ca Regulamentul nr. 249/1992 să înceteze să fie aplicabil în ceea ce privește soldații profesioniști de la data intrării în vigoare a acestei Acte la 1 ianuarie 1998. În consecință, secțiunea 10 alineatul (4) prevede că timpul care va fi considerat ca perioadă de ocupare a forței de muncă în temeiul legilor speciale, cum ar fi Legea privind reabilitarea extrajudicială, trebuie inclus, în cazul soldaților profesioniști, în durata generală a serviciului lor în armată.

Actul din 1997 privind serviciile militare (Zákon o vojenskej službe) a fost adoptat la 21 noiembrie 1997 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1998. Secțiunea 180 alineatul (1) prevede că toate perioadele de timp în care o persoană a fost considerată a fi servită în armată în conformitate cu normele în vigoare înainte de promulgarea Legii privind serviciile militare din 1997 sunt incluse în durata generală a serviciului militar al unei astfel de persoane atunci când își stabilește drepturile în temeiul acesteia.

Dispozițiile și practicile constituționale în conformitate cu art. 127 din Constituție, astfel cum este în vigoare la momentul respectiv, Curtea Constituțională revizuiește provocările față de deciziile finale ale autorităților guvernamentale centrale, ale autorităților guvernamentale locale și ale organismelor autoguvernamentale locale în cazurile de încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, cu excepția cazului în care protecția acestor drepturi intră sub jurisdicția unei alte instanțe. art. 130 din Constituție, astfel cum este în vigoare la momentul respectiv, prevede următoarele: „1.

Curtea Constituțională începe procedurile la propunerea depusă de: a) nu mai puțin de o cincime dintre toți membrii Consiliului Național al Republicii Slovace; b) președintele Republicii Slovace; c) Guvernul Republicii Slovace; d) o instanță; e) procurorul general; f) orice persoană a căror drepturi sunt hotărâte în temeiul articolului 127… Curtea Constituțională poate iniția o procedură privind o cerere depusă de entități juridice sau de persoane fizice care susțin o încălcare a drepturilor lor.” În conformitate cu practica sa stabilită, Curtea Constituțională nu are competența de a examina o cerere în temeiul articolului 130 alineatul (3) din Constituție atunci când determinarea punctului în cauză implică problema preliminară a conflictului de norme juridice (de exemplu, I. ÚS 106/93, hotărârea din 12 octombrie 1993).

The applicant, Mr Ernest Zapletaj, is a Slovakian national, who was born in 1941 and lives in Levice. The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. In 1971 the applicant was dismissed from the army for political reasons. In 1991 he was again admitted as a professional soldier. In accordance with the governmental Regulation No. 249/1992, in conjunction with the ExtraJudicial Rehabilitations Act of 1991, the period during which the applicant had been prevented, for political reasons, from serving as a professional soldier was to be considered as a period of service in the army when determining his salary and pension entitlements. On 1 January 1998 the Pecuniary Entitlements of Soldiers Act of 1997 entered into force.

It provided, in Section 79, that the above Regulation No. 249/1992 should not be applicable in respect of professional soldiers. As a result, the applicant’s salary and pension entitlements were considerably diminished since their amount depended on the period of time during which he had served in the army. On 27 February 1998 the Ministry of the Defence confirmed to the applicant, with reference to the Pecuniary Entitlements of Soldiers Act of 1997, that the period during which he had been prevented from serving in the army could no longer be taken into account when determining his salary and pension rights. On 24 March 1998 the president of a parliamentary committee confirmed the position to the applicant.

The letter further stated that the members of the committee would consider the possibility of initiating an amendment to the relevant law. On 9 July 1998 the applicant complained to the Constitutional Court that the relevant statutory provisions were discriminatory. On 17 August 1998 a constitutional judge informed the applicant that individuals lacked standing to bring proceedings with a view to having the conformity of a law with the Constitution or with an international treaty determined. The letter concluded that the Constitutional Court could not entertain the applicant’s complaint. On 25 August 1998 a judge of the Supreme Court informed the applicant that the Supreme Court lacked jurisdiction to make general comments on legal rules.

On 9 September 1998 the Office of the Government admitted, in reply to the applicant’s complaint, that there was an inconsistency between the Pecuniary Entitlements of Soldiers Act of 1997 and Section 180 of the Military Service Act of 1997, and that the relevant provisions had to be brought into conformity with the Constitution. The applicant was further informed that it was expected that the Ministry of the Defence would initiate a legislative amendment with a view to resolving the problem. The applicant requested the General Prosecutor’s Office to bring proceedings with a view to having the alleged conflict between the Pecuniary Entitlements of Soldiers Act of 1997 and the Constitution determined by the Constitutional Court.

On 5 October 1998 the General Prosecutor’s Office informed the applicant that his request had been transmitted to the Principal Military Prosecutor’s Office. On 31 December 1998 the applicant retired from the army. Regulation No. 249/1992 In accordance with Section 16 of Regulation No. 249/1992 governing the salaries of persons employed by public organisations, employers are entitled to take into account the period during which a person was prevented from exercising his or her profession for reasons of political persecution as a period of activity in the relevant field for the purpose of determining the length of the professional experience of the person concerned.

Pecuniary Entitlements of Soldiers Act of 1997 Section 79 of the Act on Pecuniary Entitlements of Soldiers (Zákon o peňažných náležitostiach vojakov) provided that Regulation No. 249/1992 ceased to be applicable in respect of professional soldiers from the moment of the entry into force of that Act on 1 January 1998. As from 1 January 2002 the Act was amended. As a result, Section 10 (4) provides that the time which is to be considered as period of employment under special laws, such as the Extra-Judicial Rehabilitations Act, shall be included, in case of professional soldiers, in the overall duration of their service in the army. The Military Service Act of 1997 The Military Service Act (Zákon o vojenskej službe) was adopted on 21 November 1997 and it entered into force on 1 January 1998. It governs the legal aspects of the exercise of military service and its cessation.

Section 180 (1) provides that all periods of time during which a person was considered to have served in the army under rules in force prior to the enactment of the Military Service Act of 1997 shall be included in the overall duration of such a person’s military service when determining his or her entitlements under that Act. Constitutional provisions and practice Pursuant to Article 127 of the Constitution, as in force at the relevant time, the Constitutional Court shall review the challenges to final decisions made by central government authorities, local government authorities and local self-government bodies in cases concerning violations of fundamental rights and freedoms of citizens, unless the protection of such rights falls under the jurisdiction of another court.

Article 130 of the Constitution, as in force at the relevant time, provides as follows: “1. The Constitutional Court shall commence proceedings upon a proposal submitted by: a) no less than one fifth of all members of the National Council of the Slovak Republic; b) the President of the Slovak Republic; c) the Government of the Slovak Republic; d) a court; e) the General Prosecutor; f) any person whose rights shall be adjudicated pursuant to Article 127… 3. The Constitutional Court may commence proceedings upon a petition submitted by legal entities or individuals claiming a violation of their rights.” In accordance with its established practice, the Constitutional Court lacks jurisdiction to examine a petition under Article 130 (3) of the Constitution when the determination of the point in issue involves the preliminary question of conflict of legal rules (for example, I. ÚS 106/93, decision of 12 October 1993).