AFFAIRE DOWNIE CONTRE LE ROYAUME-UNI

Rezoluția ResDH(2002)144 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 21 mai 2002 în cauza Downie împotriva Regatului Unit (adoptată de Comitetul de Miniștri la 21 octombrie 2002, cu ocazia celei de-a 810-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare "Convenția") Având în vedere hotărârea definitivă a Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 21 mai 2002 în cauza Downie și transmisă la aceeași dată Comitetului miniștrilor în temeiul articolului 46 din convenție, Reamintind faptul că la originea acestei cauze se află o cerere (nr. 40161/98) formulată împotriva Regatului Unit, introdusă în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 7 octombrie 1997 în temeiul fostului articol 25 din Convenție, de către dl. Nicholas Downie, resortisant britanic, și că Curtea, sesizată cu cauza în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11, a declarat admisibil faptul că reclamantul, în calitate de văduv, a făcut obiectul unei discriminări pe motive de sex, în măsura în care dreptul de veghie prevăzut de legislația națională în materie de securitate socială nu se aplică decât văduvelor; întrucât, în hotărârea sa din 21 mai 2002, Curtea, care a luat act de un regulament amiabil la care au ajuns guvernul statului pârât și pârâtul, și având certitudinea că regulamentul se baza pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definit în convenție sau în protocoalele sale, a decis în unanimitate să șteargă cauza de pe rol și a luat act de angajamentul părților de a nu solicita trimiterea cauzei la Marea Cameră; Având în vedere că s-a convenit ca guvernul Regatului Unit să plătească părții solicitante, în termen de trei luni, suma totală de 19 124,32 lire sterline pentru prejudiciu și 1 959,90 lire sterline pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată; Reamintind că art. 44 alineatul (2) din Regulamentul de procedură prevede că radierea rolului duce la o hotărâre care, odată definitivă, este comunicată de către președinte Comitetului miniștrilor, pentru a-i permite să monitorizeze, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din convenție, executarea angajamentelor cărora le-a putut fi subordonată revocarea sau soluționarea litigiului; Având în vedere normele adoptate de Comitetul miniștrilor privind aplicarea art. 46 alin. (2) din Convenție; În cazul în care, la data de 16 mai 2002, guvernul statului pârât a plătit părții solicitante suma prevăzută în Regulamentul de procedură și, în ceea ce privește măsurile cu caracter general, au fost introduse modificări legislative în Legea Welfare Reform and Pensions Act 1999. , în special articolele 54 și 55, care prevăd un tratament pe picior de egalitate pentru văduvi și văduve în ceea ce privește prestațiile sociale începând cu 9 aprilie 2001, Declar, după ce a luat cunoștință de informațiile furnizate de Guvernul Regatului Unit, pe care și le-a îndeplinit în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză.

Résolution ResDH(2002)144

relative à l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme

du 21 mai 2002

dans l’affaire Downie contre le Royaume-Uni

(adoptée par le Comité des Ministres le 21 octobre 2002,

lors de la 810e réunion des Délégués des Ministres)

Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales telle qu’amendée par le Protocole n° 11 (ci-après dénommée «la Convention»),

Vu l’arrêt définitif de la Cour européenne des Droits de l’Homme rendu le 21 mai 2002 dans l’affaire Downie et transmis à la même date au Comité des Ministres en vertu de l’article 46 de la Convention ;

Rappelant qu’à l’origine de cette affaire se trouve une requête (n° 40161/98) dirigée contre le Royaume-Uni, introduite devant la Commission européenne des Droits de l’Homme le 7 octobre 1997 en vertu de l’ancien article 25 de la Convention, par M. Nicholas Downie, ressortissant britannique, et que la Cour, saisie de l’affaire en vertu de l’article 5, paragraphe 2, du Protocole n° 11, a déclaré recevable le grief selon lequel le requérant, en tant que veuf, avait fait l’objet d’une discrimination fondée sur le sexe dans la mesure où l’indemnité de veuvage prévue par la législation nationale en matière de sécurité sociale ne s’appliquait qu’aux seules veuves ;

Considérant que dans son arrêt du 21 mai 2002, la Cour, ayant pris acte d’un règlement amiable auquel avaient abouti le gouvernement de l’Etat défendeur et la partie requérante, et s’étant assuré que le règlement était basé sur le respect des droits de l’homme tel que défini dans la Convention ou ses Protocoles, a décidé, à l’unanimité, de rayer l’affaire du rôle et a pris note de l’engagement des parties de ne pas demander le renvoi de l’affaire devant la Grande Chambre ;

Considérant qu’aux termes du règlement amiable, il a été convenu que le Gouvernement du Royaume-Uni payerait à la partie requérante, dans un délai de trois mois, la somme globale de 19 124,32 livres sterling au titre du préjudice et 1 959,90 livres sterling au titre des frais et dépens ;

Rappelant que l’article 44, paragraphe 2, du Règlement de la Cour prévoit que la radiation du rôle donne lieu à un arrêt qui, une fois définitif, est communiqué par le Président au Comité des Ministres pour lui permettre de surveiller, conformément à l’article 46, paragraphe 2, de la Convention, l’exécution des engagements auxquels ont pu être subordonnés le désistement ou la solution du litige ;

Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention ;

S’étant assuré que le 16 mai 2002, dans le délai prévu par les termes du règlement amiable, le gouvernement de l’Etat défendeur a versé à la partie requérante la somme prévue par le règlement amiable et que, s’agissant des mesures de caractère général, des changements législatifs ont été introduits dans le

Welfare Reform and Pensions Act 1999

, notamment les articles 54 et 55, octroyant un traitement sur un pied d’égalité aux veufs et veuves en ce qui concerne les prestations sociales à partir du 9 avril 2001,

Déclare, après avoir pris connaissance des informations fournies par le Gouvernement du Royaume-Uni, qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire.