SECȚIUNEA A TREIA DECIZIA FINALĂ Cerere nr. 43117/98 prezentată de Esma ÖNERDEN și alții împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 7 noiembrie 2002 într-o cameră compusă din domnii Ress președinte Caflisch Kūris Türmen Hedigan mes Tsatsasa-Nikolovska H.S. Greve, judecătorii domnului Villiger grefier adjunct al secțiunii Având în vedere cererea formulată anterior în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 3 august 1998, având în vedere art. 5 alineatul (2) din Protocolul nr 11 la convenție, care a transferat Curții competența de a examina cererea, având în vedere decizia parțială a Curții din 14 decembrie 1999, Având în vedere declarațiile oficiale de acceptare a unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei prezentate de reclamanți și, respectiv, de guvern în aprilie și 13 august 2002, după ce au intenționat acest lucru, pronunță următoarea decizie ÎN FAȚĂ reclamanții sunt cetățeni turci și își au rezidența în a, Tarsus, Mercin și Rosenhein. Ei sunt reprezentați în fața Curții de către M. Avocați din Ankara și Tarsus. Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Între 1991 și 1992, Hotărârea Drumurilor Naționale (Karayollar.) Genel Müdürlüüü, (a) expropria bunuri imobile care aparțin reclamanților din Tarsus și Mercin pentru construcția autostrăzii din tolukuurova. La data transferului de proprietate au fost plătite acțiuni de expropriere stabilite de Direcție. În dezacord cu suma plătită de Direcție, reclamanții au introdus la tribunalul de mare instanță competent, pentru fiecare proprietate imobiliară, o acțiune în creștere a dreptului de proprietate. Instanța a dat câștig de cauză reclamanților și a condamnat Hotărârea să le plătească despăgubiri suplimentare de expropriere, însoțite de dobânzi simple la o rată de 30 % laan de la data transferului de proprietate. Aceste hotărâri au fost confirmate de Curtea de Casație și au devenit definitive. Ulterior, la cererea reclamanților, biroul de executare competent a trimis la Hotărârea ordinelor de executare fără efect. În februarie 1998, Hotărârea le-a vărsat reclamanților suplimentele de la litieră în cauză. Detaliile figurează în tabelul următor, după cum urmează: DATA PLĂȚII DIN PARTEA LÂNGII DE LA CURȚA DE CASSAȚIE DATE DE LIMITARE Esma și Esra ÖNERDEN 2.05.1994 498 825 105 15.10.1993 4.10.1994 11.02.1998 Kadir KARABULUT 29.12.1993 75 185 000 14.08.1992 10.11.1994 18.02.1998 Asociația de cursuri și ajutor pentru elevii din YEN 13.05.1992 14.10.1996, 11.02.1998 Rabia, Niyazi, Mustafa, Ahmet, Ali H. ÜNAL, Ayse G. SRE 1 la Convenție, reclamanții se plâng de o încălcare a dreptului lor de a-și respecta bunurile din cauza întârzierii de la Declar că, în vederea unei soluționări confidențiale a cauzei, care are ca origine cererea nr. 43117/98, formulată de domnul Esma Önerden, Esra Önerden, domnul Kadir Karabulut, domnii Niyazi Ünal, Mustafa Ünal, Ahmet Ünal, Ali H. Ünal, domnii mei Ayșe G. Serin, Fatma seropur (Ünal), moștenitorii Rabiei Ünal, și anume domnii Niyazi Ünal, Mustafa Ünal, Ahmet Ünal, Ali HÜnal, domnii mei Fatma Caopur (Ünal), Ayse G. Serin, domnii Elyas Binal, Musa Binal, Halil Binal, Naci Binal, Avni Binal, M Rukiye Eker, la EUR (trei mii două sute de euro) repartizată după cum urmează: Esra Önerden un total de 14 000 EUR (patru mii de euro) Esma Önerden pentru aceste două recurente Kadir Karabulut 2 700 EUR (două mii șapte sute de euro) Niyazi Ünal Mustafa Ünal Ahmet Ali H. Ünal Ayse G. Serin Fatma ieropur (Ünal) un total de 11 000 de euro (unsprezece mii de euro) Niyazi Ünal pentru acești doisprezece solicitanți Mustafa Ünal Ahmet Ünal Ali H. Ünal Fatma Caopur Ünal Ayse G. Serin Elyas Binal Musa Binal un total de 1 500 EUR (mii cinci sute EUR) Halil Binal pentru acești cinci reclamanți Naci Binal Avni Binal Rukiye Eker 500 EUR (cinci sute EUR) Yeniköy Kurs ve Talebelere Yard Această sumă care acoperă prejudiciul material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată nu vor fi supuse nici unui impozit sau oricărei alte cheltuieli fiscale la momentul respectiv relevante și va fi plătită în euro într-un cont bancar indicat de reclamanți. Plata sa va avea loc în termen de trei luni de la data notificării [deciziei] Curții (...) La 9 aprilie 2002, Curtea primise următoarea declarație, semnată de unul dintre reprezentanții reclamanților, observ că, în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei, având ca origine recursul nr. 43117/98 pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, guvernul turc este pregătit să plătească, în numele prejudiciului suferit, inclusiv, dlui Mes. Esma Önerden, Esra Önerden, M. Kadir Karabulut, dnii Niyazi Ünal, Mustafa Ünal, Ahmet Ünal, Ali H. Ünal, M. Ayse G. Serin, Fatma caopur (Ünal), moștenitorii Rabiei Ünal, și anume domnii Niyazi Ünal, Mustafa Ünal, Ahmet Ünal, Ali H. Ünal, M. Fatma caopur (Ünal), Ayșe G. Serin, domnii Elyas Binal, Musa Binal, Halil Binal, Naci Binal, Avni Binal, M. Rukiye Eker, lamaie de curs și de ajutor pentru elevii din Yeniköy (Yeniköy Kurs ve talebelere Yard mai) al cărui reprezentant este dl Mehmet Ergenç, guvernul turc oferă acestora suma globală de 30 200 EUR (trente de o mie două sute de euro) repartizată după cum urmează: Esra Önerden un total de 14 000 EUR (patru mii de euro) Esma Önerden pentru aceste două recurente Kadir Karabulut 2 700 EUR (două mii șapte sute EUR) Niyazi Ünal Mustafa Ünal Ahmet Ünal Ali H. Ünal Ayșe G. Serin Fatma Caopur (Ünal) un total de 11 000 EUR (unsprezece mii EUR) Niyazi Ünal pentru acești doisprezece solicitanți Mustafa Ünal Ahmet Ünal Ali H. Ünal Fatma Ünal Ayșe G. Serin Elyas Binal Musa Binal un total de 1 500 EUR (o mie cinci sute EUR) Halil Binal pentru acești cinci reclamanți Naci Binal Avni Binal Rukiye Eker 500 EUR (cinci cenți EUR) Yeniköy Kurs ve Talebelere Yard Electroluxm Dernei, al cărui reprezentant este Mehmet Ergenç 500 EUR (cinci sute EUR) Observ, de asemenea, că plata acestei sume se va efectua în termen de trei luni de la data notificării [deciziunii] Curții (...) Această propunere este acceptată și, de asemenea, renunță la orice altă pretenție împotriva Turciei cu privire la faptele care au stat la baza acestei cereri. (...) Această declarație se înscrie în cadrul regulamentului amiabil la care am ajuns eu și guvernul. (...) După informarea guvernului, Curtea a luat în considerare, în declarațiile de mai sus, cererea reprezentantului reclamanților din 2 aprilie 2002 de a rectifica în scris anumite nume. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile. Curtea consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului așa cum le recunosc convențiile sau protocoalele sale [art. 37 alineatul (1) in fine al Convenției]. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să divulge cauza culpelor nr. 42763/98, 42836/98, 428398, 4283990, 4284/98, 4284/98, 42846/98, 42847/98, 4284990, 42851/98, 42852/98, 42873/98, 42874/98, 4288/98, 4288/98, 4289/98, 42893/98 și 431381/98 decid să elimine restul cererii de rol. Mark Villiger Georg Res Modululr Adjunct Președinte
Requête n
o
43117/98
présentée par Esma ÖNERDEN et autres
contre la Turquie
La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant le 7 novembre 2002 en une chambre composée de
MM.
G.
Ress
,
président
,
L.
Caflisch
,
P.
Kūris
,
R.
Türmen
,
J.
Hedigan
,
M
mes
M.
Tsatsa-Nikolovska
,
H.S.
Greve,
juges
,
et
de
Villiger
,
greffier adjoint de section
,
Vu la requête susmentionnée introduite devant la Commission européenne des Droits de l’Homme le 3 août 1998,
Vu l’article 5 § 2 du Protocole n
o
11 à la Convention, qui a transféré à la Cour la compétence pour examiner la requête,
Vu la décision partielle de la Cour du 14 décembre 1999,
Vu les déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire respectivement présentées par les requérants et le Gouvernement les
9
avril et 13 août 2002,
Après en avoir délibéré, rend la décision suivante
:
Les requérants sont des ressortissants turcs et résident à İçel, Tarsus, Mersin et Rosenhein. Ils sont représentés devant la Cour par M
es
T.
Akıllıoğlu et A. Aktay, avocats à Ankara et à Tarsus respectivement.
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit.
Entre 1991 et 1992, la Direction des routes nationales (
Karayolları Genel Müdürlüğü
, «
la Direction
») expropria des biens immobiliers appartenant aux requérants sis à Tarsus et Mersin pour la construction de l’autoroute de Çukurova. Des indemnités d’expropriation fixées par la Direction furent versées aux requérants à la date du transfert de propriété.
En désaccord sur le montant payé par la Direction, les requérants introduisirent auprès du tribunal de grande instance compétent, pour chaque bien immobilier, une action en augmentation de l’indemnité d’expropriation.
Le tribunal donna gain de cause aux requérants et condamna la Direction à leur verser des indemnités complémentaires d’expropriation, assorties d’intérêts moratoires simples au taux de 30 % l’an à compter de la date du transfert de propriété. Ces jugements furent confirmés par la Cour de cassation et devinrent définitifs.
Par la suite, à la demande des requérants, le bureau d’exécution compétent envoya à la Direction des ordres d’exécution restés sans effet.
En février 1998, la Direction versa aux requérants les compléments d’indemnité en question.
Des détails figurent dans le tableau suivant
:
(TRL)
Esma et Esra ÖNERDEN
2.05.1994
498 825 105
15.10.1993
4.10.1994
11.02.1998
Kadir
29.12.1993
75 185 000
14.08.1992
10.11.1994
18.02.1998
Association de cours et d’aide aux élèves de YENİKÖY (Yeniköy Kurs ve talebelere Yardım Derneği)
Representant : Mehmet ERGENÇ
8.05.1996
24 749 260
13.05.1992
14.10.1996
11.02.1998
Rabia, Niyazi, Mustafa, Ahmet, Ali H. ÜNAL, Ayșe G. SERİN, Fatma ÇOPUR
3.03.1993
160 696 250
20.04.1992
26.11.1993
13.02.1998
Elyas, Musa, Halil, Naci, Avni BİNAL
25.05.1993
48 180 020
22.01.1993
28.03.1995
18.02.1998
Rukiye EKER
22.11.1994
16 048 220
24.11.1992
25.04.1995
18.02.1998
GRIEF
Invoquant l’article 1 du Protocole n
o
1 à la Convention, les requérants se plaignent d’une atteinte à leur droit au respect de leurs biens en raison du retard de l’Administration dans le paiement de l’indemnité complémentaire d’expropriation, assortie d’intérêts moratoires insuffisants par rapport au taux d’inflation très élevé en Turquie.
Le 13 août 2002, la Cour a reçu du Gouvernement la déclaration suivante
:
«
Je déclare qu’en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête n
o
43117/98, introduite par M
mes
Esma Önerden, Esra Önerden, M.
Kadir Karabulut, MM. Niyazi Ünal, Mustafa Ünal, Ahmet Ünal, Ali H. Ünal, M
mes
Ayșe G.
Serin, Fatma Çopur (Ünal), les héritiers de Rabia Ünal à savoir MM. Niyazi Ünal, Mustafa Ünal, Ahmet Ünal, Ali H. Ünal, M
mes
Fatma Çopur (Ünal), Ayșe G. Serin, MM.
Elyas Binal, Musa Binal, Halil Binal, Naci Binal, Avni Binal, M
me
Rukiye Eker, l’Association de cours et d’aide aux élèves de Yeniköy (
Yeniköy Kurs ve talebelere Yardım Derneği
) dont le représentant est M. Mehmet Ergenç, le gouvernement turc offre de verser à ceux-ci la somme globale de 30
200
EUR (trente mille deux cents euros) répartie de la manière suivante
:
Esra Önerden
}
un total de 14 000 EUR (quatorze mille euros)
Esma Önerden
}
pour ces deux requérantes
Kadir Karabulut
2 700 EUR (deux mille sept cents euros)
Niyazi Ünal
}
Mustafa Ünal
}
Ahmet Ünal
}
Ali
}
Ayșe G. Serin
}
Fatma Çopur (Ünal)
}
un total de 11 000 EUR (onze mille euros)
Niyazi Ünal
}
pour ces douze requérants
Mustafa Ünal
}
Ahmet Ünal
}
Ali H. Ünal
}
Fatma Çopur Ünal
}
Ayșe G. Serin
}
Elyas Binal
}
Musa Binal
}
un total de 1 500 EUR (mille cinq cents euros)
Halil Binal
}
pour ces cinq requérants
Naci Binal
}
Avni Binal
}
Rukiye Eker
500 EUR (cinq cents euros)
Yeniköy Kurs ve Talebelere Yardım Derneği,
dont le représentant est
Mehmet Ergenç
500 EUR (cinq cents euros)
Cette somme couvrant le préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens ne sera soumise à aucun impôt ni à une quelconque autre charge fiscale à l’époque pertinente et sera versée en euros sur un compte bancaire indiqué par les requérants. Son versement aura lieu dans les trois mois suivant la date de notification de [la décision] de la Cour (...)
»
Le 9 avril 2002, la Cour avait reçu la déclaration suivante, signée par l’un des représentants des requérants
:
«
Je note qu’en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête n
o
43117/98 pendante devant la Cour européenne des Droits de l’Homme, le gouvernement turc est prêt à verser, au titre du dommage subi, frais et dépens compris, à M
mes
Esma Önerden, Esra Önerden, M. Kadir Karabulut, MM. Niyazi Ünal, Mustafa Ünal, Ahmet Ünal, Ali
mes
Ayșe G. Serin, Fatma Çopur (Ünal), les héritiers de Rabia Ünal à savoir MM. Niyazi Ünal, Mustafa Ünal, Ahmet Ünal, Ali H. Ünal, M
mes
Fatma Çopur (Ünal), Ayșe G. Serin, MM. Elyas Binal, Musa Binal, Halil Binal, Naci Binal, Avni Binal, M
me
Rukiye Eker, l’Association de cours et d’aide aux élèves de Yeniköy (
Yeniköy Kurs ve talebelere Yardım Derneği
) dont le représentant est M.
Mehmet Ergenç, le gouvernement turc offre de verser à ceux-ci la somme globale de 30
200
EUR (trente mille deux cents euros) répartie de la manière suivante
:
Esra Önerden
}
un total de 14 000 EUR (quatorze mille euros)
Esma Önerden
}
pour ces deux requérantes
Kadir Karabulut
2 700 EUR (deux mille sept cents euros)
Niyazi Ünal
}
Mustafa Ünal
}
Ahmet Ünal
}
Ali
}
Ayșe G. Serin
}
Fatma Çopur (Ünal)
}
un total de 11 000 EUR (onze mille euros)
Niyazi Ünal
}
pour ces douze requérants
Mustafa Ünal
}
Ahmet Ünal
}
Ali H. Ünal
}
Fatma Çopur Ünal
}
Ayșe G. Serin
}
Elyas Binal
}
Musa Binal
}
un total de 1 500 EUR (mille cinq cents euros)
Halil Binal
}
pour ces cinq requérants
Naci Binal
}
Avni Binal
}
Rukiye Eker
500 EUR (cinq cents euros)
Yeniköy Kurs ve Talebelere Yardım Derneği,
dont le représentant est
Mehmet Ergenç
500 EUR (cinq cents euros)
Je note également que le versement de cette somme s’effectuera dans un délai de trois mois à compter de la date de notification de [la décision] de la Cour (...)
J’accepte cette proposition et renonce par ailleurs à toute autre prétention à l’encontre de la Turquie à propos des faits à l’origine de ladite requête. (...)
La présente déclaration s’inscrit dans le cadre du règlement amiable auquel le Gouvernement et moi-même sommes parvenus.
(...) »
Après en avoir informé le Gouvernement, la Cour a pris en compte, dans les déclarations ci-dessus, la demande du représentant des requérants du 2
avril 2002 de rectifier l’orthographe de certains noms.
La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle estime que celui-ci s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention ou ses Protocoles (article 37 § 1
in fine
de la Convention).
Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,
Décide
de disjoindre l’affaire des requêtes n
os
42763/98, 42836/98, 42838/98, 42839/98, 42841/98, 42845/98, 42846/98, 42847/98, 42849/98, 42851/98, 42852/98, 42873/98, 42874/98, 42881/98, 42888/98, 42890/98, 42891/98, 42893/98 et 43131/98
;
Décide
de rayer le restant de la requête du rôle.
Mark
Villiger
Georg
Ress
Greffier adjoint
Président