SECȚIUNEA A TREIA DECIZIA FINALĂ Cerere nr. 42873/98 prezentată de Osman BAKIR și de alții împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 7 noiembrie 2002 într-o cameră compusă din domnii Ress președinte Caflisch Kūris Türmen Hedigan mes Tsatsasa-Nikolovska H.S. Greve, judecătorii domnului Villiger grefier adjunct de secțiune Având în vedere cererea formulată anterior în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 10 iulie 1998, având în vedere art. 5 alineatul (2) din Protocolul nr 11 la convenție, care a transferat Curții competența de a examina cererea, având în vedere decizia parțială a Curții din 14 decembrie 1999, Având în vedere declarațiile oficiale de acceptare a unei soluionări pe cale amiabilă a cauzei prezentate de reclamanti și, respectiv, de guvern la mai și 13 august 2002, după ce au deliberat în acest sens, face următoarea decizie ÎN FAȚĂ Reclamanții sunt resortisanti turci și rezidenti în În 1993, Hotărârea Drumurilor Naționale (Kaayollar) (Kayollar.) Genel Müdürlüüü , (a) expropria bunuri imobile aparținând reclamanților care au fost angajați în În dezacord cu suma plătită de Direcție, reclamanții au introdus la tribunalul de mare instanță competent, pentru fiecare proprietate imobiliară, o acțiune în creștere a dreptului de proprietate. Instanța a dat câștig de cauză reclamanților și a condamnat Hotărârea să le plătească despăgubiri suplimentare de expropriere, însoțite de dobânzi simple la o rată de 30 % laan de la data transferului de proprietate. Aceste hotărâri au fost confirmate de Curtea de Casație și au devenit definitive. Ulterior, la cererea reclamanților, biroul de executare competent a trimis la Hotărârea ordinelor de executare fără efect. La 12 ianuarie 1998, Hotărârea le-a vărsat reclamanților suplimentele de liturghie în cauză. Detaliile figurează în tabelul următor, după cum urmează: Döne DÖNMEZ 19.03.1996 916 240 000 22.09.1995 20.01.1997.1995 20.01.1997 Meryem queAKMAK 16.04.1996 2 717 885 000 22.08.1995 27.01.1997.1997.1995 20.01.1997 Mustafa YILDIRIM 19.03.1996 7 285 000 000 7.09.1995 3.02.1997 GRIEF Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamanții se plâng de o încălcare a dreptului lor de a-și respecta bunurile din cauza întârzierii de la Declar că, în vederea unei soluționări confidențiale a cauzei care are ca origine cererea nr. 42873/98, formulată de domnii Osman, Mustafa, Mehmet Ali, Sebabattin, maimu-mi Münevver Bakur, Bedriye Bakr și] Dudu Satun, M Meryem çakmak, domnul Bestami Güler, domnul meu Münevver Bakur, Bedriye Bakur și] Dudu Satun, domnul Meryem çakmak, domnul Bestami Güler, domnul meu Döne Dönmez, domnul Mustafa Y (cquarant-doi mii cinci sute de euro) mail Bakhir Hanifi Bakśr un total de 42 500 EUR Yakup Bakśr (cquarante-doi mii cinci sute de euro) 11 000 EUR (11 mii EUR) Această sumă acoperă prejudiciul material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată nu vor fi supuse nici unui impozit și nici unei alte sarcini fiscale la momentul respectiv relevante și va fi plătită în euro într-un cont bancar indicat de reclamanți. Plata sa va avea loc în termen de trei luni de la data notificării [deciziei] Curții (...) Declar că, în vederea unei soluționări confidențiale a cauzei care are ca origine cererea nr. 42873/98, formulată de domnii Osman, Mustafa, Mehmet Ali, Sebabattin, maimu-mi Münevver Bakur, Bedriye Bakr și] Dudu Satun, M Meryem çakmak, domnul Bestami Güler, domnul meu Münevver Bakur, Bedriye Bakur și] Dudu Satun, domnul Meryem çakmak, domnul Bestami Güler, domnul meu Döne Dönmez, domnul Mustafa Y (cquarant-doi mii cinci sute de euro) mail Bakhir Hanifi Bakśr un total de 42 500 EUR Yakup Bakśr (cquarante-doi mii cinci sute de euro) 11 000 EUR (11 mii EUR) Această sumă acoperă prejudiciul material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată nu vor fi supuse nici unui impozit și nici unei alte sarcini fiscale la momentul respectiv relevante și va fi plătită în euro într-un cont bancar indicat de reclamanți. Plata sa va avea loc în termen de șase luni de la data notificării [deciziei] Curții (...) La 30 mai 2002, Curtea primise următoarea declarație, semnată de unul dintre reprezentanții reclamanților, observ că, în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei, având ca origine cererea nr. 42873/98 pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, guvernul turc este pregătit să plătească, ex gratia , în ceea ce privește prejudiciul suferit, cheltuieli și cheltuieli de judecată, inclusiv pentru domnii Osman, Mustafa, Mehmet Ali, Sebabattin, maimușii Pakizar Bakur, [și moștenitorii] Pakizar Bakur [și anume domnii Hanifi, Yakup, Smail, Ayhan, Harun Bakur, Münevver Bakur, Bedriye Bakur și] Dudu Satun, Meryem Chakmak, domnul Bestami Güler, domnul Döne Dönmez, domnul Mustafa Yld EUR (o sută douăzeci și patru de mii cinci sute cincizeci de euro) repartizată după cum urmează: Osman Bak Bestami Güler 5 400 EUR (cinci mii patru sute de euro) Döne Dönmez 3 150 EUR (trei mii o sută cincizeci de euro) Mustafa Y EUR (șaizeci și două de mii două sute șaptezeci și cinci de euro) în termen de trei luni de la data notificării [deciziei] Curții (...) și 62 275 EUR (șaizeci și două de mii două sute șaptezeci și cinci de euro) în termen de șase luni de la notificarea [acestei decizii]. În plus, el acceptă această propunere și renunță la orice altă pretenție împotriva Turciei cu privire la faptele care au stat la baza acestei cereri. (...) Această declarație se înscrie în cadrul regulamentului amiabil la care am ajuns eu și guvernul. (...) După ce a informat guvernul, Curtea a luat în considerare, în declarațiile de mai sus, cererea reprezentantului reclamanților din 2 aprilie 2002 de a rectifica în scris anumite nume și de a cita numele moștenitorilor lunei reclamante, Pakizar Bakur, decedată în cursul procedurii în fața Curții. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile. Curtea consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului așa cum le recunosc convențiile sau protocoalele sale [art. 37 alineatul (1) in fine al Convenției]. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să divulge cauza culpelor nr. 42763/98, 42836/98, 428398, 4283990, 4284/98, 4284/98, 42846/98, 42847/98, 4284990, 42851/98, 42852/98, 42874/98, 4288/98, 4288/98, 4289/98, 42893/98, 43117/98 și 431381/98 decid să elimine restul cererii de rol. Mark Villiger Georg Res Modululr Adjunct Președinte
Requête n
o
42873/98
présentée par Osman BAKIR et autres
contre la Turquie
La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant le 7 novembre 2002 en une chambre composée de
MM.
G.
Ress
,
président
,
L.
Caflisch
,
P.
Kūris
,
R.
Türmen
,
J.
Hedigan
,
M
mes
M.
Tsatsa-Nikolovska
,
H.S.
Greve,
juges
,
et
de
Villiger
,
greffier adjoint de section
,
Vu la requête susmentionnée introduite devant la Commission européenne des Droits de l’Homme le 10 juillet 1998,
Vu l’article 5 § 2 du Protocole n
o
11 à la Convention, qui a transféré à la Cour la compétence pour examiner la requête,
Vu la décision partielle de la Cour du 14 décembre 1999,
Vu les déclarations formelles d’acceptation d’un règlement amiable de l’affaire respectivement présentées par les requérants et le Gouvernement les
30
mai et 13 août 2002,
Après en avoir délibéré, rend la décision suivante
:
Les requérants sont des ressortissant turcs et résident à İçel, Adana, Tarsus et İskenderun. Ils sont représentés devant la Cour par M
es
T.
Akıllıoğlu et A. Aktay, avocats à Ankara et à Tarsus respectivement.
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit.
En 1993, la Direction des routes nationales (
Karayolları Genel Müdürlüğü
, «
la Direction
») expropria des biens immobiliers appartenant aux requérants sis à İçel, Adana, Tarsus et İskenderun pour la construction de l’autoroute de Çukurova. Des indemnités d’expropriation fixées par la Direction furent versées aux requérants à la date du transfert de propriété.
En désaccord sur le montant payé par la Direction, les requérants introduisirent auprès du tribunal de grande instance compétent, pour chaque bien immobilier, une action en augmentation de l’indemnité d’expropriation.
Le tribunal donna gain de cause aux requérants et condamna la Direction à leur verser des indemnités complémentaires d’expropriation, assorties d’intérêts moratoires simples au taux de 30 % l’an à compter de la date du transfert de propriété. Ces jugements furent confirmés par la Cour de cassation et devinrent définitifs.
Par la suite, à la demande des requérants, le bureau d’exécution compétent envoya à la Direction des ordres d’exécution restés sans effet.
Le 12 janvier 1998, la Direction versa aux requérants les compléments d’indemnité en question.
Des détails figurent dans le tableau suivant
:
(TRL)
Osman, Mustafa, Mehmet Ali, Sebahattin, İbrahim, Pakizar BAKIR, Dudu SATUN
19.03.1996
26 544 000 000
3.08.1995
20.01.1997
Meryem ÇAKMAK
16.04.1996
2 717 885 000
24.08.1995
27.01.1997
Bestami GÜLER
16.04.1996
1 568 180 000
24.08.1995
27.01.1997
Döne DÖNMEZ
19.03.1996
916 240 000
22.09.1995
20.01.1997
Mustafa YILDIRIM
19.03.1996
7 285 000 000
7.09.1995
3.02.1997
GRIEF
Invoquant l’article 1 du Protocole n
o
1 à la Convention, les requérants se plaignent d’une atteinte à leur droit au respect de leurs biens en raison du retard de l’Administration dans le paiement de l’indemnité complémentaire d’expropriation, assortie d’intérêts moratoires insuffisants par rapport au taux d’inflation très élevé en Turquie.
Le 13 août 2002, la Cour a reçu du Gouvernement les déclarations suivantes
:
«
Je déclare qu’en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête n
o
42873/98, introduite par MM. Osman, Mustafa, Mehmet Ali, Sebahattin, İbrahim Bakır, [ainsi que les héritiers de] Pakizar Bakır [à savoir MM. Hanifi, Yakup, İsmail, Ayhan, Harun Bakır, M
mes
Münevver Bakır, Bedriye Bakır et] Dudu Satun, M
me
Meryem Çakmak, M. Bestami Güler, M
me
Döne Dönmez, M. Mustafa Yıldırım, le gouvernement turc offre de verser aux intéressés,
ex gratia
, la somme de 62
275
EUR (soixante-deux mille deux cent soixante-quinze euros) représentant la moitié de la somme convenue, au titre du préjudice matériel et moral ainsi que pour frais et dépens. Elle sera répartie de la manière suivante
:
Osman Bakır
}
Mustafa Bakır
}
Mehmet Ali Bakır
}
Sebahattin Bakır
}
İbrahim Bakır
}
Hanifi Bakır
}
un total de 42 500 EUR
Yakup Bakır
}
(quarante-deux mille cinq cents euros)
İsmail Bakır
}
pour ces treize requérants
Ayhan Bakır
}
Harun Bakır
}
Münevver Bakır
}
Bedriye Bakır
}
Dudu Satun
}
Meryem Çakmak
4 500 EUR (quatre mille cinq cents euros)
Bestami Güler
2 700 EUR (deux mille sept cents euros)
Döne Dönmez
1 575 EUR (mille cinq cent soixante-quinze euros)
Mustafa Yıldırım,
11 000 EUR (onze mille euros)
Cette somme couvrant le préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens ne sera soumise à aucun impôt ni à une quelconque autre charge fiscale à l’époque pertinente et sera versée en euros sur un compte bancaire indiqué par les requérants. Son versement aura lieu dans les trois mois suivant la date de notification de [la décision] de la Cour (...)
»
«
Je déclare qu’en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête n
o
42873/98, introduite par MM. Osman, Mustafa, Mehmet Ali, Sebahattin, İbrahim Bakır, [ainsi que les héritiers de] Pakizar Bakır [à savoir MM. Hanifi, Yakup, İsmail, Ayhan, Harun Bakır, M
mes
Münevver Bakır, Bedriye Bakır et] Dudu Satun, M
me
Meryem Çakmak, M. Bestami Güler, M
me
Döne Dönmez, M. Mustafa Yıldırım, le gouvernement turc offre de verser aux intéressés,
ex gratia
, la somme de 62
275
EUR (soixante-deux mille deux cent soixante-quinze euros) représentant la moitié de la somme convenue, au titre du préjudice matériel et moral ainsi que pour frais et dépens. Elle sera répartie de la manière suivante
:
Osman Bakır
}
Mustafa Bakır
}
Mehmet Ali Bakır
}
Sebahattin Bakır
}
İbrahim Bakır
}
Hanifi Bakır
}
un total de 42 500 EUR
Yakup Bakır
}
(quarante-deux mille cinq cents euros)
İsmail Bakır
}
pour ces treize requérants
Ayhan Bakır
}
Harun Bakır
}
Münevver Bakır
}
Bedriye Bakır
}
Dudu Satun
}
Meryem Çakmak
4 500 EUR (quatre mille cinq cents euros)
Bestami Güler
2 700 EUR (deux mille sept cents euros)
Döne Dönmez
1 575 EUR (mille cinq cent soixante-quinze euros)
Mustafa Yıldırım,
11 000 EUR (onze mille euros)
Cette somme couvrant le préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens ne sera soumise à aucun impôt ni à une quelconque autre charge fiscale à l’époque pertinente et sera versée en euros sur un compte bancaire indiqué par les requérants. Son versement aura lieu dans les six mois suivant la date de notification de [la décision] de la Cour (...)
»
Le 30 mai 2002, la Cour avait reçu la déclaration suivante, signée par l’un des représentants des requérants
:
«
Je note qu’en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête n
o
42873/98 pendante devant la Cour européenne des Droits de l’Homme, le gouvernement turc est prêt à verser,
ex gratia
, au titre du dommage subi, frais et dépens compris, à MM. Osman, Mustafa, Mehmet Ali, Sebahattin, İbrahim Bakır, [ainsi que les héritiers de] Pakizar Bakır [à savoir MM. Hanifi, Yakup, İsmail, Ayhan, Harun Bakır, M
mes
Münevver Bakır, Bedriye Bakır et] Dudu Satun, M
me
Meryem Çakmak, M. Bestami Güler, M
me
Döne Dönmez, M. Mustafa Yıldırım, la somme globale de 124
550
EUR (cent vingt-quatre mille cinq cent cinquante euros) répartie de la manière suivante
:
Osman Bakır
}
Mustafa Bakır
}
Mehmet Ali Bakır
}
Sebahattin Bakır
}
İbrahim Bakır
}
Hanifi Bakır
}
un total de 85 000 EUR (quatre-vingt-cinq mille euros)
Yakup Bakır
}
pour ces treize requérants
İsmail Bakır
}
Ayhan Bakır
}
Harun Bakır
}
Münevver Bakır
}
Bedriye Bakır
}
Dudu Satun
}
Meryem Çakmak
9 000 EUR (neuf mille euros)
Bestami Güler
5 400 EUR (cinq mille quatre cents euros)
Döne Dönmez
3 150 EUR (trois mille cent cinquante euros)
Mustafa Yıldırım,
22 000 EUR (vingt-deux mille euros)
Je note également que le versement de cette somme s’effectuera comme suit
: 62
275
EUR (soixante-deux mille deux cent soixante-quinze euros) dans un délai de trois mois à compter de la date de notification de [la décision] de la Cour (...) et 62
275
EUR (soixante-deux mille deux cent soixante-quinze euros) dans un délai de six mois suivant la notification de [cette décision].
J’accepte cette proposition et renonce par ailleurs à toute autre prétention à l’encontre de la Turquie à propos des faits à l’origine de ladite requête. (...)
La présente déclaration s’inscrit dans le cadre du règlement amiable auquel le Gouvernement et moi-même sommes parvenus. (...)
»
Après en avoir informé le Gouvernement, la Cour a pris en compte, dans les déclarations ci-dessus, la demande du représentant des requérants du 2
avril 2002 de rectifier l’orthographe de certains noms et de citer les noms des héritiers de l’une requérante, Pakizar Bakır, décédée au cours de la procédure devant la Cour.
La Cour prend acte du règlement amiable auquel sont parvenues les parties. Elle estime que celui-ci s’inspire du respect des droits de l’homme tels que les reconnaissent la Convention ou ses Protocoles (article 37 § 1
in fine
de la Convention).
Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,
Décide
de disjoindre l’affaire des requêtes n
os
42763/98, 42836/98, 42838/98, 42839/98, 42841/98, 42845/98, 42846/98, 42847/98, 42849/98, 42851/98, 42852/98, 42874/98, 42881/98, 42888/98, 42890/98, 42891/98, 42893/98, 43117/98 et 43131/98
;
Décide
de rayer le restant de la requête du rôle.
Mark
Villiger
Georg
Ress
Greffier adjoint
Président