- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 9 ianuarie 2003
- Stat pârât
- ITA
- Concluzia
- Scoasă de pe rol
Cecchi împotriva Italiei
Traducere în română Auto
Prima secțiune CAUZĂ DE CECCHI c. ITALIA (Doc. nr. 37888/97) JUDGMENTUL (Resoluție franceză) STRASBOURG 9 ianuarie 2003 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Cecchi c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), ședința în calitate de Camera compusă din: C.L. Rozakis Președintele dnei Tulkens Lorenzen Doamna Vajić Levits Kovler judecă dna M. Del Tufo , judecător ad hoc și dl Nielsen, grefierul adjunct al secțiunii care a deliberat în privat la 12 decembrie 2002, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la această dată: PROCEDURA Cazul a fost originat într-o cerere (nu. 37888/97) împotriva Republicii Italiene depusă la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de către un național italian, dna Ida Cecchi („reclamantul”), la 24 iulie 1997. Reclamantul a fost reprezentat de dl P.L.
Giannelli, avocat practicant la Florența. Guvernul italian (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl U. Leanza, și de co-agentul lor, dl Cristafulli. Reclamantul s-a plâns de incapacitatea ei prelungită - prin lipsa asistenței poliției - de a recupera posesia apartamentului ei și de durata procedurii de evacuare. La 4 octombrie 2001, după obținerea observațiilor părților, Curtea a declarat cererea admisibilă La 7 noiembrie 2002 și, respectiv, la 22 noiembrie 2002, reclamantul și guvernul au prezentat declarații oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cauzei. FACTE Reclamantul este proprietarul unui apartament din Florența, pe care l-a lăsat I.M. Într-o scrisoare a servit chiriașului la 11 iunie 1987, reclamantul și-a comunicat intenția de a anula închirierea la expirarea termenului la 30 iunie 1987 și a convocat chiriașul să apară în fața judecătorului Florenței.
Prin decizia din 29 iunie 1987, care a fost făcută executivă la 7 iulie 1987, Magistratul Florenței a susținut valabilitatea anunțului de a renunța și a ordonat ca sediile să fie anulate până la 30 iunie 1988. La 4 mai 1989, reclamantul a făcut o declarație legală de a solicita urgenta ca sediul ca cazare pentru el. 10. La 7 octombrie 1989, reclamantul a notificat chiriașul care o cere să abandoneze sediul. 11. La 17 noiembrie 1989, ea a informat chiriașul că ordinul de posesie va fi executat de un judecător la 18 decembrie 1989. 12. Între 18 decembrie 1989 și 24 ianuarie 1997, judecătorul a făcut 15 încercări de recuperare a posesiunii. 13. Fiecare încercare s-a dovedit eșuată, deoarece reclamantul nu a fost niciodată acordată asistența poliției în aplicarea ordinului de posesie.
14. La 28 februarie 1997, reclamantul a reușit apartamentul. HOTĂRÂREA 15. La 22 noiembrie 2002, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Declar că guvernul Italiei oferă să plătească 12.000 (o mii de euro) Dnei. Ida Cecchi în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cererii înregistrate în temeiul nr. 37888/97. Această sumă acoperă orice prejudiciu material și moral, precum și costuri, și va fi plătită în termen de trei luni începând cu notificarea hotărârii emise de Curte în temeiul articolului 39 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. Această plată va constitui rezoluția finală a cazului. Această declarație nu implică niciun atestare de către Guvern a unei încălcări a Convenției Europene a Drepturilor Omului în acest caz.
Guvernul se angajează în continuare să nu solicite trimiterea cazului către Marea Camera în temeiul articolului 43 § 1 din Convenție.” 16. La 7 noiembrie 2002, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „Not că Guvernul Italiei sunt pregătite să plătească o sumă totală de 12.000 (o mie) de euro care acoperă atât prejudiciu material, cât și costuri morale pentru doamna Ida Cecchi, în vederea asigurării unei soluționari prietenoase a cererii nr. 37888/97 în așteptarea Curții. Accept propunerea și renunță la orice nouă afirmații referitoare la Italia în ceea ce privește faptele prezentei cereri. Declar că cazul este stabilit cu siguranță. Această declarație este făcută în contextul unei soluții prietenoase pe care guvernul și reclamantul le-au atins.
În plus, mă asum să nu solicit sesizarea cauzei către Marea Camera în temeiul articolului 43 § 1 din Convenție după eliberarea hotărârii Curții.” 17. Curtea ia act de acordul achiziționat între părți (art. 39 din Convenție) și este convins că decontarea se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție sau în protocolele sale (art. 37 § 1 în amendă a Convenției și art. 62 § 3 din Regulile Curții). 18. În consecință, cazul ar trebui scos din listă. Decide să scoată cazul din listă; ia act de angajamentul părților de a nu solicita o recerere a cazului în fața Marei Camere. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 9 ianuarie 2003, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul de procedură.
Søren Nielsen Christos Rozakis Președintele adjunct al grefierului
FIRST SECTION
CASE OF CECCHI v. ITALY (Application no. 37888/97) JUDGMENT (Friendly settlement) STRASBOURG 9 January 2003 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Cecchi v. Italy, The European Court of Human Rights (First Section), sitting as a Chamber composed of: Mr C.L. Rozakis , President , Mrs F. Tulkens , Mr P. Lorenzen , Mrs N. Vajić , Mr E. Levits , Mr A. Kovler , judges , Mrs M. Del Tufo , ad hoc judge, and Mr S. Nielsen , Deputy Section Registrar , Having deliberated in private on 12 December 2002, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in an application (no. 37888/97) against the Italian Republic lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) by an Italian national, Mrs Ida Cecchi (“the applicant”), on 24 July 1997.
The applicant was represented by Mr P.L. Giannelli, a lawyer practising in Florence. The Italian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr U. Leanza, and by their co-agent, Mr F. Crisafulli.
The applicant complained about her prolonged inability - through lack of police assistance - to recover possession of her apartment and about the duration of the eviction proceedings.
On 4 October 2001, after obtaining the parties' observations, the Court declared the application admissible
On 7 November 2002 and on 22 November 2002 the applicant and the Government respectively submitted formal declarations accepting a friendly settlement of the case. THE FACTS
The applicant is the owner of an apartment in Florence, which she had let to I.M.
In a writ served on the tenant on 11 June 1987, the applicant communicated her intention to terminate the lease on expiry of the term on 30 June 1987 and summoned the tenant to appear before the Florence Magistrate.
By a decision of 29 June 1987, which was made enforceable on 7 July 1987, the Florence Magistrate upheld the validity of the notice to quit and ordered that the premises be vacated by 30 June 1988.
On 4 May 1989, the applicant made a statutory declaration that she urgently required the premises as accommodation for herself.
On 7 October 1989, the applicant served notice on the tenant requiring her to vacate the premises.
On 17 November 1989, she served notice on the tenant informing her that the order for possession would be enforced by a bailiff on 18 December 1989.
Between 18 December 1989 and 24 January 1997, the bailiff made fifteen attempts to recover possession.
Each attempt proved unsuccessful, as the applicant was never granted the assistance of the police in enforcing the order for possession.
On 28 February 1997, the applicant repossessed the apartment. THE LAW
On 22 November 2002 the Court received the following declaration from the Government: “I declare that the Government of Italy offer to pay 12,000 (twelve thousand) Euros to Mrs Ida Cecchi with a view to securing a friendly settlement of the application registered under no. 37888/97. This sum shall cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs, and it will be payable within three months starting from the notification of the judgment delivered by the Court pursuant to Article 39 of the European Convention on Human Rights. This payment will constitute the final resolution of the case. This declaration does not entail any acknowledgement by the Government of a violation of the European Convention on Human Rights in the present case. The Government further undertake not to request the referral of the case to the Grand Chamber under Article 43 § 1 of the Convention.”
On 7 November 2002 the Court received the following declaration signed by the applicant: “I note that the Government of Italy are prepared to pay a sum totalling 12,000 (twelve thousand) Euros covering both pecuniary and non-pecuniary damage and costs to Mrs Ida Cecchi with a view to securing a friendly settlement of application no. 37888/97 pending before the Court. I accept the proposal and waive any further claims in respect of Italy relating to the facts of this application. I declare that the case is definitely settled. This declaration is made in the context of a friendly settlement which the Government and the applicant have reached. I further undertake not to request the referral of the case to the Grand Chamber under Article 43 § 1 of the Convention after the delivery of the Court's judgment.”
The Court takes note of the agreement reached between the parties (Article 39 of the Convention). It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention or its Protocols (Article 37 § 1 in fine of the Convention and Rule 62 § 3 of the Rules of Court).
Accordingly, the case should be struck out of the list.
FOR THESE REASONS, THE COURT UNANIMOUSLY
1. Decides to strike the case out of the list; 2. Takes note of the parties' undertaking not to request a rehearing of the case before the Grand Chamber. Done in English, and notified in writing on 9 January 2003, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Søren Nielsen Christos Rozakis Deputy Registrar President