- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 20 iunie 2023
- Stat pârât
- HUN
- Concluzia
- Inadmisibil
Bódi și alții împotriva Ungariei
Traducere în română Auto
PRIMEA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 29554/17 Kálmán BÓDI și alții împotriva Ungariei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care a stat la 20 iunie 2023 în calitate de comitet compus din: Gilberto Felici , Președintele Péter Paczolay , Raffaele Sabato , judecători și Liv Tigerstedt, secretar adjunct al secțiunii, având în vedere cererea (nr. 29554/17) împotriva Ungariei depuse Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) la 7 aprilie 2017 de către reclamanții enumerați în tabelul apendice („reclamanții”) reprezentați de dl Hüttl, avocat care practică în Budapesta; hotărârea de a anunța cererea Guvernul maghiar („Guvernul”), reprezentat de agentul lor, dl Z. Tallódi, al Ministerului Justiției; observațiile părților; după deliberare, hotărăște după cum urmează: Cererea se referă la presupusa inadecvare a anchetei asupra unui atac asupra reclamanților și a motivelor sale potențiale rasiste.
Aceasta ridică probleme în temeiul articolelor 3 și 14 din Convenție. Al doilea reclamant este fiul primului reclamant. Al treilea reclamant este fratele primului reclamant. Al patrulea reclamant este primul reclamant. Reclamanții sunt de origine romă. La 22 august 2014, reclamanții, precum și alte două persoane neafiliate, de origine romă, au fost – în calitate de „lucrători comunitați” – ocupați de curățare a unui pat râu în afara satului Balaton. Fără orice antecedent direct, pe la ora 11 am, reclamanții – dar nu ceilalți doi lucrători – au fost atacați de 8-10 bărbați înarmați cu bătăi de baseball, blackjacks, bari de ciocolată, spray-uri de piper, pistole de alarmă și cuțite. Purtau un fel de uniform constând din pantaloni de oboseală, cizme tactice, balaclava și tricoul negru, alții cu o pină similară cu insignia armatei “Outlaws” (Betyárseeg ), un grup paramilitar de dreapta.
Primul reclamant a fost pulverizat pe și lovit cu o gaură; brațul stâng rupt și a susținut o contuzie a genunchiului drept. Al doilea reclamant a suferit mai multe lovituri pe brațe și picioare; glezna rupt, și el a suferit mai multe vânătăi peste corpul său, precum și o rană cuțit pe mâna stângă atunci când a evitat o tăiere îndreptată la urechea lui. Al treilea reclamant a fost, de asemenea, bătut pe picioare și capul său, și el a suferit răni minore la cap. Al patrulea reclamant a fost bătut cu un bătaie de baseball pe portbagaj, apoi unul dintre criminali s-a așezat pe el și a început să lovească fața cu un pumn; el a suferit vânătăi pe peretele său abdominal și templul său. În timpul atacului, criminalii au declarat insulte anti-Roma.
Pe baza vocii sale, construirea și tatuajul, reclamanții au făcut L., un rezident local, ca lider al atacatorilor. Doi solicitanți au recunoscut vag alți doi indivizi ca atacatori; totuși, niciunul dintre ei nu a putut fi mai târziu identificat pozitiv de poliție. În aceeași zi, prima reclamantă a depus o plângere penală împotriva „autorilor necunoscuti” la Departamentul de Poliție Eger, pentru acuzații de agresiune corporală agravată. Poliția a deschis o anchetă în temeiul articolului 164 alineatul (3) din Codul Penal, care se referă la această infracțiune. L. a fost arestat imediat, casă cercetată, articole de îmbrăcăminte și telefoane mobile au fost confiscate.
Între timp, la 31 octombrie 2014, armata de la Outlaws a postat un articol pe site-ul lor care se laudă cu privire la evenimentele din Balaton ca fiind "asistat" prietenul și consilierul lor, D. Aparent, D., proprietarul unei ferme de apropiere, a avut un conflict cu reclamanții un timp înaintea incidentului. La 11 februarie 2015 Departamentul de Poliție Eger a întrerupt ancheta. 10. Avocatul reclamanților a cerut în mod repetat ancheta să fie transferată la Poliția County care are competența de a urmări crima de „violență împotriva membrilor unei comunități”. Aceste cereri au fost inițial negate, în esență, pe motivul că, în ciuda unui clamor general de insulte anti-Roma, bătarea nu a fost îndreptat împotriva tuturor persoanelor Rom prezente, dar doar familia solicitantă, care a avut un feu cu familiile atât D. și L. În cele din urmă, după redeschiderea anchetei, la 7 aprilie 2015, cazul a fost actualizat la nivel de poliție județ.
11. Acuzația, în măsura în care a avut legătură cu L., singurul autor identificat pozitiv, a ajuns la Curtea de district Eger care a judecat L. El a fost condamnat pentru tentativă de agresiune corporală și fiind instigator la același; și condamnat la doi ani de închisoare cu o suspendare timp de patru ani. Curtea nu a fost convinsă de nici un motiv rasist și a atribuit acțiunile lui L. judecătorului existent cu reclamanții mai degrabă decât originea romilor. La 24 martie 2017 Înaltul Tribunal Eger a susținut esența hotărârii, adăugând infracțiunile de „hooliganism” din cauza motivelor răzbunării. 12. Între timp, la 3 martie 2015, avocatul reclamantului a depus o plângere procurorului general și a solicitat cu succes o nouă investigație pentru a identifica perpetratorii infracțiunii de violență împotriva membrilor unei comunități.
13. În timpul anchetei, datele au fost recuperate din telefoanele mobile confiscate ale L. și soției sale. Ei au conținut o conversație de mesaje de chat între soția L. și B. (un ofițer de poliție de la Departamentul de Poliție Eger și un prieten de L.), care a avut loc pe o platformă de presă socială cinci zile înainte de atac. În conversație, soția L. s-a plâns cu problemele cu familia primului reclamant, și a întrebat B. despre posibilitatea de a cumpăra un spray de piper. a propus o soluție de “smashing-le” într-un fel (de un grup îmbrăcat în negru, poartă cizme și folosind bătăi de baseball) care a fost similară cu modul în care atacul a fost efectuat mai târziu. De asemenea, a oferit ajutor în achiziția spray-piper și a făcut comentarii cu privire la examinarea în dosarele criminale ale familiei reclamanților și a avut colegii săi hărțuiți-le.
14. După mai multe transferuri ale cazului, B. a fost respinsă de suspectul de abuzul de funcție, deoarece el nu a urmărit cuvintele sale, nu a accesat și nu a avut alții acces la nici o bază de date de poliție pentru a întreba despre solicitanți. 15. Restul cazului (în legătură cu violența împotriva membrilor unei comunități) a fost transferat la Procurorul Salgótarján. August 2016, aceasta a decis că nu există suspiciuni rezonabile de o crimă. Acesta a remarcat că schimburile incriminate de mesaje de chat între B. și soția lui L. în ceea ce privește atacul adevarat conține numeroase emoji de fața zâmbet, indicând că nu a avut loc nici o instigare reală. a declarat că nu a vrut să incite o crimă, el a vrut doar să reducă tensiunea în conversație.
De asemenea, nu s-a mai comunicat între B. și soția lui L. sau L. înainte de atac. Nu s-a dobândit un spray de piper pentru soția lui L. și nu a fost prezentă la Balaton la 22 august 2014. 16. În ceea ce privește alți suspecți neidentificați, cazul a fost transmis la Departamentul de Poliție al Județeanului Heves. 17. La 12 decembrie 2016, ancheta a fost suspendată, deoarece poliția nu a putut identifica încă încă criminalii. La 21 august 2017, autoritățile au reluat ancheta împotriva B., dar cazul a fost în cele din urmă întrerupt la 25 aprilie 2018. 18. Reclamanții s-au plâns în temeiul articolelor 3 și 14 din Convenție că atacul nu a fost investigat în mod corespunzător, de asemenea, în ceea ce privește motivele sale potențiale rasiste.
cu dispozițiile Convenției și cu respingerea reclamanților că nu au urmărit o acuzație privată înlocuitoare, susținând, în plus, că autoritățile au efectuat o investigație corectă care corespunde obligațiilor lor în temeiul Convenției. 20. Reclamanții nu sunt de acord cu argumentele guvernului în ceea ce privește statutul victimelor și epuizarea recourslor, susținând, de asemenea, că autoritățile au eșuat în mod corespunzător să investigheze acest caz, în special în rolul B., în încălcarea obligațiilor lor care decurg din articolele 3 și 14 din Convenție. 21. Curtea consideră că nu este necesar să se abordeze obiecțiile preliminare ale Guvernului, deoarece cererea este, în orice caz, inadmisibilă pentru următoarele motive.
22. Principiile relevante pentru incidentele care implică violență care ajung la nivelul minim de severitate pentru ca art. 3 să intre în joc și care pot avea tonuri rasiste sunt prezentate în Balázs c. Ungaria (nr. 15529/12, §§§§ 23. La investigarea incidentelor violente, autoritățile de stat au o datorie suplimentară în temeiul articolului 3 din Convenție de a lua toate măsurile rezonabile pentru demascarea oricărui motiv rasist și pentru a stabili dacă ură sau prejudecăți etnice ar putea avea, de asemenea, un rol în evenimentele (a se vedea Balázs , citat mai sus, § 52; R.B. v. Ungaria , nr. 64602/12, § 83, 12 aprilie 2016; Abdu v. Bulgaria; , nr. 26827/08, § 44, 11 martie 2014 și Šečić c. Croația , nr. 40116/02 , § 66, 31 mai 2007). 24. În practică, este adesea dificil să se dovedească motivație rasistă.
Obligația statului contestat de a investiga posibilele tonouri rasiste la un act de violență este o obligație de mijloace mai degrabă decât o obligație de a obține un rezultat specific; autoritățile trebuie să ia toate măsurile rezonabile având în vedere circumstanțele cazului (a se vedea Balázs § 51; Abdu, 45; și Šečić, În acest caz, Curtea constată că reclamanții au fost agresați de un grup de oameni și au suferit leziuni care – aglomerate de presupusele insulte rasiste – aduc cu siguranță cazul în domeniul de aplicare al articolului 3 din Convenție (a se vedea Balázs , § 57 și Abdu ) În această privință, Curtea constată că diverse departamente de poliție și autoritățile de urmărire penală au tratat cazul, în mod corespunzător, obligațiile procedurale care provin din art. 3 și 14 din Convenție.
Investigarea a fost efectuată în mai multe infracțiuni, și anume agresiune corporală, violență împotriva membrilor unei comunități și abuzuri de birou. În cursul acestor proceduri, sediul atacului a fost inspectat, s-au obținut mărturii de la victime, martori directi și indirecti și doi suspecți. S-au colectat dovezi medicale, legistice și materiale, au fost efectuate teste de ADN și au fost efectuate căutări la domiciliu. În plus, o cantitate substanțială de informații a fost recoltată de la telefoanele mobile și operatorii de telefonie mobilă confiscate; în acest sens a fost, de asemenea, desemnat un expert tehnic. 27. Investigația a durat aproximativ 3,5 ani, cu câteva runde de întrerupere și reluare.
Totuși, în ciuda eforturilor autorităților, aceasta nu a dus la urmărirea cu succes a „acuzatorilor necunoscuti” care nu puteau fi identificați. Singurul atacator care putea fi identificat pozitiv, L., a fost în cele din urmă condamnat pentru agresiune corporală și hooliganism. În plus, autoritățile au lansat o altă parte a anchetei asupra infracțiunea violenței împotriva membrilor unei comunități. Cu toate acestea, ei nu au considerat că a fost demonstrat că atacul a fost motivat rasial, mai degrabă decât ca urmare a unui feu de familie, în special având în vedere faptul că, dintre cele mai multe persoane rome prezente, numai membrii familiei reclamanților au fost atacați.
28. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că acțiunile de investigare întreprinse de autoritățile interne au constituit măsuri adecvate, deși parțial eșuate, în vederea identificării și pedepsirii perpetratorilor responsabili pentru presupusele infracțiuni, precum și pentru motivele lor potențiale rasiste. Prin urmare, Curtea acceptă că autoritățile statului contestat și-au îndeplinit obligațiile pozitive care rezultă din articolele 3 și 14 din Convenție. 29. Rezultă că cererea este vădit nefondată în sensul articolului 35 § 3 litera (a) și trebuie respinsă, în conformitate cu art. 35 § 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, declara cererea este inadmisibilă.
Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 13 iulie 2023. Liv Tigerstedt Gilberto Felici Președintele Adjunct Registrului Apendicele nr.
FIRST SECTION
DECISION Application no. 29554/17 Kálmán BÓDI and Others against Hungary The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 20 June 2023 as a Committee composed of: Gilberto Felici , President , Péter Paczolay, Raffaele Sabato , judges , and Liv Tigerstedt, Deputy Section Registrar, Having regard to: the application (no. 29554/17) against Hungary lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on 7 April 2017 by the applicants listed in the appended table (“the applicants”) who were represented by Mr T. Hüttl, a lawyer practising in Budapest; the decision to give notice of the application to the Hungarian Government (“the Government”), represented by their Agent, Mr Z. Tallódi, of the Ministry of Justice; the parties’ observations; Having deliberated, decides as follows:
SUBJECT MATTER OF THE CASE
1. The application concerns the alleged inadequacy of the investigation into an assault on the applicants and its potentially racist motives. It raises issues under Articles 3 and 14 of the Convention.
The second applicant is the first applicant’s son. The third applicant is the first applicant’s brother. The fourth applicant is the first applicant’s nephew. The applicants are of Roma origin.
On 22 August 2014 the applicants, as well as two other unrelated persons also of Roma origin, were – as “community workers” – busy cleansing a creek bed outside the village of Balaton.
Without any direct antecedents, at around 11 am, the applicants – but not the other two workers – were attacked by 8-10 men armed with baseball bats, blackjacks, crow bars, pepper sprays, alarm pistols and knives. They wore a sort of uniform consisting of fatigue trousers, tactical boots, balaclava and black t-shirt, some with a pin similar to the insignia the “Outlaws’ Army” ( Betyársereg ), a right-wing paramilitary group.
The first applicant was sprayed on and hit with a crowbar; his left arm broke and he sustained a contusion of the right knee. The second applicant suffered several hits on the arms and legs; his ankle broke, and he suffered several bruises over his body as well as a knife wound on the left hand when he averted a cut directed at his ear. The third applicant was also beaten on his legs and his head, and he suffered minor head injuries. The fourth applicant was beaten with a baseball bat on the trunk, then one of the perpetrators sat on him and started hitting his face with a fist; he suffered bruises on his abdominal wall and his temple. During the attack, the perpetrators were allegedly uttering anti-Roma insults.
Based on his voice, build and tattoo, the applicants made out L., a local resident, as the leader of the attackers. Two applicants vaguely recognised two other individuals as attackers; however, none of them could later be positively identified by the police.
On the same day, the first applicant lodged a criminal complaint against “unknown perpetrators” with the Eger Police Department, on charges of aggravated bodily assault. The police opened an investigation under section 164 (3) of the Criminal Code which relates to this offence. L. was immediately arrested, his house searched, items of clothing and mobile phones were seized.
Meanwhile, on 31 October 2014, the Outlaws’ Army posted an article on their website boasting about the events in Balaton as their having “assisted” their friend and fellow member, D. Apparently, D., the owner of a nearby farmstead, had had a conflict with the applicants some time prior to the incident.
On 11 February 2015 the Eger Police Department discontinued the investigation.
The applicants’ lawyer repeatedly asked the investigation to be transferred to the County Police that had competence to prosecute the crime of “violence against members of a community”. These requests were initially denied, in essence on the ground that, despite a general clamour of anti-Roma insults, the beating had not been directed against all Roma persons present but only the applicant family, who had a feud with the families of both D. and L. Ultimately, after a reopening of the investigation, on 7 April 2015 the case was upgraded to county police level.
The prosecution, to the extent that it concerned L., the only perpetrator positively identified, reached the Eger District Court that tried L. He was convicted of attempted bodily assault and being instigator to the same; and sentenced to two years imprisonment with a suspension for four years. The court was not convinced of any racist motive and attributed L.’s actions to the long-existing feud with the applicants rather than their Roma origin. On 24 March 2017 the Eger High Court upheld the essence of the judgment, adding the offence of “hooliganism” because of the motive of revenge.
Meanwhile, on 3 March 2015, the applicants’ lawyer submitted a complaint to the Attorney General and successfully requested a new investigation to identify the perpetrators of the offence of violence against members of a community.
During the investigation, data were retrieved from the seized mobile phones of L. and his wife. They contained a conversation of chat messages between L.’s wife and B. (a police officer at Eger Police Department and a friend of L.), which had taken place on a social media platform five days prior the attack. In the conversation, L.’s wife complained about the issues with first applicant’s family, and asked B. about the possibility of purchasing a pepper spray. B. proposed a solution of “smashing them up” in a manner (by a group dressed in black, wearing boots and using baseball bats) that was similar to how the attack was later carried out. B. also offered help in the purchase of the pepper spray and made comments about looking into the criminal records of the applicants’ family and having his colleagues harass them.
After several transfers of the case, B. was cleared of the suspicion of the offence of abuse of office, as he had not followed up on his words, had not accessed and had not had others access any police database inquiring about the applicants.
The rest of the case (concerning violence against members of a community) was transferred to the Salgótarján Prosecutor’s Office. On 11 August 2016 the latter ruled that there was no reasonable suspicion of a crime. It noted that the incriminated exchanges of chat messages between B. and L.’s wife regarding the would-be attack contained numerous smiley face emojis, indicating that no actual instigation had taken place. B. said that he had not meant to incite a crime, he had only wanted to ease the tension in the conversation. Also, there had been no further communication between B. and either L. or L.’s wife prior to the attack. B. had not procured a pepper spray for L.’s wife and had not been present in Balaton on 22 August 2014.
As to any other unidentified suspects, the case was forwarded to the Heves County Police Department.
On 12 December 2016 the investigation was suspended as the police was unable to identify the further perpetrators. On 21 August 2017 the authorities resumed the investigation against B., but the case was ultimately discontinued on 25 April 2018.
The applicants complained under Articles 3 and 14 of the Convention that the attack was not adequately investigated, also with regard to its potentially racist motives.
THE COURT’S ASSESSMENT
19. The Government argued, as preliminary objections, that the application was incompatible ratione personae with the provisions of the Convention and reproached to the applicants that they had not pursued a substitute private prosecution. Moreover, they argued that the authorities had performed a sound investigation which corresponded to their obligations under the Convention.
The applicants disagreed with the Government’s contentions as regards victim status and exhaustion of remedies. They moreover argued that the authorities had failed properly to investigate the case, and in particular into B.’s role, in breach of their obligations flowing from Articles 3 and 14 of the Convention.
The Court considers that it is not necessary to address the Government’s preliminary objections because the application is in any event inadmissible for the following reasons.
The principles relevant to incidents which entail violence attaining the minimum level of severity for Article 3 to come into play and which may have racist overtones are outlined in Balázs v. Hungary (no. 15529/12, §§ 47 ‑ 54, 20 October 2015).
When investigating violent incidents, State authorities have an additional duty under Article 3 of the Convention to take all reasonable steps to unmask any racist motive and to establish whether or not ethnic hatred or prejudice may have also played a role in the events (see Balázs , cited above, § 52; R.B. v. Hungary , no. 64602/12, § 83, 12 April 2016; Abdu v. Bulgaria , no. 26827/08, § 44, 11 March 2014; and Šečić v. Croatia , no. 40116/02, § 66, 31 May 2007).
In practice, it is often difficult to prove racist motivation. The obligation on the respondent State to investigate possible racist overtones to an act of violence is an obligation of means rather than an obligation to achieve a specific result; the authorities must take all reasonable measures having regard to the circumstances of the case (see Balázs , § 51; Abdu, § 45; and Šečić, § 66, all cited above).
In the present case, the Court notes that the applicants were assaulted by a group of men and sustained injuries which – compounded by the alleged racist insults – certainly bring the case within the scope of Article 3 of the Convention (see Balázs , § 57, and Abdu , § 39, both cited above). It remains to be ascertained whether the authorities adequately discharged their procedural obligations flowing from Articles 3 and 14 of the Convention.
In this connection, the Court notes that various police departments and prosecution authorities dealt with the case. Investigation was carried out into several offences, namely bodily assault, violence against members of a community and abuse of office. In the course of these procedures, the premises of the attack were inspected, testimonies were obtained from the victims, direct and indirect witnesses and two suspects. Medical, forensic and material evidence was collected, DNA tests were carried out, and house searches were conducted. Moreover, a substantial amount of information was harvested from seized mobile phones and mobile phone operators; in this respect a technical expert was also appointed.
The investigation lasted about 3.5 years with several rounds of discontinuation and resumption. Despite the efforts of the authorities, however, it did not lead to the successful prosecution of the “unknown perpetrators” who could not be identified. The only attacker who could positively be identified, L., was ultimately convicted of bodily assault and hooliganism. Furthermore, the authorities launched another limb of investigation into the offence of violence against members of a community. However, they did not consider it proven that the attack was racially motivated, rather than ensuing from a family feud, especially in view of the fact that, of the several Roma persons present, only members of the applicants’ family were attacked.
In the light of the above, the Court considers that the investigative actions undertaken by the domestic authorities constituted appropriate, albeit partly unsuccessful, steps towards identifying and punishing the perpetrators responsible for the alleged crimes as well as their potentially racist motives. The Court therefore accepts that the respondent State authorities discharged their positive obligations flowing from Articles 3 and 14 of the Convention.
It follows that the application is manifestly ill-founded within the meaning of Article 35 § 3 (a) and must be rejected, pursuant to Article 35 § 4 of the Convention. For these reasons, the Court, unanimously, Declares the application inadmissible. Done in English and notified in writing on 13 July 2023. Liv Tigerstedt Gilberto Felici Deputy Registrar President Appendix No. Applicant’s Name Year of birth Place of residence 1. Kálmán BÓDI 1969 Balaton 2. Kálmán BÓDI 1993 Kömlő 3. Norbert BÓDI 1972 Balaton 4. Sándor SERES 1978 Balaton