AFFAIRE BOLOGNA c. ITALIE

În cauza Bologna c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea întâi), care se află într-o cameră compusă din C.L. Rozakis President Tulkens Lorenzen Vajić dnii Levits Zagrebelsky Steiner judecători și dnii Levits Zagrebelsky Steiner. Nielsen, grefier adjunct al secțiunii După ce a deliberat în camera Consiliului la 30 ianuarie 2003, Renunță la hotărârea adoptată la această dată procedurală La originea cauzei se află o cerere (n 53231/99) îndreptată împotriva Republicii Italiene, printre care și o resortisantă a acestui stat, dl Donatella Bologna ( La 30 noiembrie 1999, Curtea a sesizat Curtea în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (inclusiv Convenția privind drepturile omului și libertățile fundamentale).

Recurenta este reprezentată în fața Curții de către domnul S. Cannada-Bartoli, avocat la Milano. Guvernul italian (atlanul) este reprezentat de agentul său, dl U. Leanza, și de co-agentul său, dl Crisafolli. Recurenta se plângea de imposibilitatea prelungită de a-și recupera apartamentul în lipsa asistenței publice în ceea ce privește expulzarea chiriașilor și durata procedurii de expulzare. La 21 februarie 2002, după ce a primit observațiile părților, Curtea a declarat cererea admisibilă. La 2 decembrie 2002 și 17 decembrie 2002, reclamanta și, respectiv, guvernul au prezentat declarații formale de acceptare a unei soluționări amiabile a cauzei. DE FAPT, recurenta este un resortisant italian, născut în 1945 și rezident la Milano.

recurenta deține un apartament închiriat de B.L. Printr-un act notificat la 22 aprilie 1988, recurenta a emis avizul de concediu chiriașului și l-a numit pe acesta să se prezinte în fața judecătorului de judecată din Milano. Printr-o ordonanță din 2 mai 1988, acesta din urmă a confirmat oficial concediul de închiriere și a decis că locul trebuie eliberat cel târziu la 12 mai 1989. Această hotărâre a devenit executorie în aceeași zi. 10. La 9 octombrie 1989, reclamanta a însemnat chiriașului comanda de a elibera apartamentul. 11. La 31 octombrie 1989, aceasta a însemnat că expulzarea va fi executată la 24 noiembrie 1989 prin intermediul unui aprod al justiției.

12. În perioada 24 noiembrie 1989 - 11 decembrie 2001, aprodul judiciar a încercat 45 de tentative de expulzare, toate prin eșec, legile privind suspendarea executării hotărârilor de expulzare care nu permit recurentei să beneficieze de ajutorul forței publice 13. La 3 ianuarie 2002, recurenta a informat grefa că următoarea încercare de expulzare prin aprod este prevăzută pentru 5 februarie 2002 14. La 5 februarie 2002 și la 21 martie 2002, aprodul judiciar a efectuat două tentative de expulzare care au eșuat toate, legile privind suspendarea executării hotărârilor de expulzare care nu permit recurentei să beneficieze de ajutorul forței publice.

15. Următoarea încercare de expulzare prin intermediul unui aprod judiciar a fost prevăzută pentru data de 9 mai 2002. 16. La 17 decembrie 2002, Curtea a primit următoarea declarație din partea guvernului, declar că, în vederea unei soluționări amiabile a cauzei care are ca origine cererea nr. 53231/99, formulată de dna Donatella Bologna, guvernul italian propune plata sumei de 9 000 (9 mii) de euro pentru prejudicii materiale și morale, precum și pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, în termen de trei luni de la notificarea hotărârii Curții în conformitate cu art. 39 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Prezenta declarație nu implică recunoașterea de către guvern a unei încălcări a Convenției europene a drepturilor omului în speță.

În plus, guvernul se angajează să nu solicite, după pronunțarea hotărârii, trimiterea cauzei la Marea Cameră în conformitate cu art. 43 alineatul (1) din convenție. 17. La 2 decembrie 2002, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamantă Am luat cunoștință de declarația guvernului italian conform căreia este pregătit să plătească doamnei Donatella Bologna suma de 9 000 (9 mii) de euro pentru prejudicii materiale și morale, precum și pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată în vederea unei soluționări amiabile a cauzei care a generat cererea nr. 53231/99 pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Accept această propunere și renunț, de asemenea, la orice altă pretenție împotriva Italiei cu privire la faptele care au stat la baza cererii menționate, declar cazul definitiv soluționat.

Prezenta declarație se înscrie în cadrul regulamentului amiabil la care au ajuns guvernul și reclamanta. În plus, mă angajez să nu solicit, după pronunțarea hotărârii, trimiterea cauzei la Marea Cameră în conformitate cu art. 43 alineatul (1) din Convenție. 18. Curtea ia act de soluționarea amiabilă la care au ajuns părțile [art. 39 din Convenție]. Curtea se asigură că acest regulament se inspiră din respectarea drepturilor omului, așa cum le recunosc Convenția sau protocoalele sale [art. 37 alineatul (1) in fine din Convenție și art. 62 alineatul (3) din Regulamentul de procedură]. Decide să șteargă cazul rolului Ia act de angajamentul părților de a nu solicita trimiterea cauzei la Marea Cameră.

Făcut în franceză și apoi comunicat în scris la 20 februarie 2003 în temeiul art. 77 alin. (2) și (3) din Regulamentul de procedură. Søren Nielsen Christos Rozakis Grefier Adjunct Președinte

PREMIÈRE SECTION

AFFAIRE BOLOGNA c. ITALIE (Requête n o 53231/99) ARRÊT (Règlement amiable) STRASBOURG 20 février 2003 Cet arrêt est définitif. Il peut subir des retouches de forme. En l'affaire Bologna c. Italie, La Cour européenne des Droits de l'Homme (première section), siégeant en une chambre composée de : M. C.L. Rozakis , President , M me F. Tulkens , M. P. Lorenzen , M me N. Vajić , MM. E. Levits , V. Zagrebelsky M me E. Steiner , juges , et de M. S. Nielsen, greffier adjoint de section , Après en avoir délibéré en chambre du conseil le 30 janvier 2003, Rend l'arrêt que voici, adopté à cette date : PROCÉDURE