CtEDO 27.02.2003 Auto

AFFAIRE AXEN ET AUTRES c. ALLEMAGNE

RESPONDENT
DEU
HOTĂRÂRE
27.02.2003
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Radiation du rôle (règlement amiable)
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2003
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE AXEN ET AUTRES c. ALLEMAGNE (CtEDO, 2003)
HUDOC · oficial

CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL AXEN ȘI ALTELE c. GERMANIA (solicitarea nr. 54999/00) HOTĂRÂREA (regulament amiabil) STRASBURG 27 februarie 2003 Această hotărâre este definitivă. El poate suferi modificări de formă. În cauza Axen și alții c. Germania, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a treia secțiune), care se află într-o cameră compusă din Cabral Barreto președinte Ress Kūris Türmen Zupančič Hedigan Tsatsa-Nikolovska, judecători și a lui Berger, grefier de secțiune După ce a intenționat în camera Consiliului la 6 februarie 2003, Renunță hotărârea adoptată la această dată de procedură La originea cauzei se află o cerere (n 54999/00) îndreptată împotriva Republicii Federale Germania și din care trei cetățeni ai acestui stat, dle Sonja Axen, Katrin Teubner și Sophia Jossifov ( La 15 decembrie 1999, Curtea a sesizat Curtea în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( , de la Ministerul Federal al Justiției. Recurentele au susținut încălcarea art. 1 din Protocolul 1, considerat izolat și combinat cu art. 14 din Convenție, și a art. 6 alin. (1) din Convenție. noiembrie 2001, Curtea a modificat componența secțiunilor sale [art. 25 alineatul (1) din Regulamentul de procedură]. Această cerere a fost atribuită celei de-a treia secțiuni, astfel modificată [art. 52 alineatul (1) ]. La 15 noiembrie 2001, Curtea a amânat examinarea motivelor întemeiate pe durata procedurii și a declarat cererea inadmisibilă pentru surplus. La 21 noiembrie 2002, după ce a primit observațiile părților, Curtea a declarat cererea admisibilă în ceea ce privește motivul întemeiat pe durata procedurii. La 20 ianuarie 2003, recurentele și guvernul au prezentat o declarație oficială de acceptare a unei soluționări amiabile a cauzei. Recurentele s-au născut în 1925, 1950 și 1953, iar Axen este văduva și domnii Teubner și Jossifov sunt fiicele dlui Hermann Axen, membru al Biroului politic (Politbüro) al Comitetului Central al Partidului Socialist Unificat (Sozialistische Einheitspartei Deutschlands-SED) al Republicii Democrate Germane (RDA) și decedat la 15 februarie 1992. Generația cazului 10. După căderea Zidului Berlinului la 9 noiembrie 1989 și în perioada de tranziție anterioară reunificării Germaniei, devenită efectivă la 3 octombrie 1990, dl Axen solicitase conversia activelor din contul său bancar, ridicându-se la aproximativ 250 000 Marks din RDA, în Deutsch Marks (DM) din Republica Federală Germania (RFA). Aceste sume provin din venituri obișnuite (reguläres Einkommen 11. La 6 iulie 1990, Comisia specială (Sonderauschuss) a Parlamentului (Volkskammer) nou ales al RDA și competent în acest domeniu, i-a cerut dlui Axen să justifice legalitatea achiziționării activelor astfel declarate. 12. printr-o decizie din 27 septembrie 1990, Comisia specială a ordonat confiscarea ( Einziehung ) active aflate în contul bancar al dlui Axen, pe motiv că se aflase în posesia sa prin abuzarea funcțiilor sale, prin exercitarea privilegiilor pe care și le-a atribuit el însuși și prin acte care constituie o încălcare flagrantă a moralității, aducându-și lui însuși și altora avantaje personale în detrimentul societății și în sarcina bugetului statului și a altor fonduri de stat Comisia specială s-a bazat pe art. 5 alineatul (2) din Legea privind justificarea legalității achiziționării de active de conversie (Gesetz über den Nachweis der Rechtmässigkeit des Erwerbs von Umstellungguthaben) a RDA din 29 iunie 1990, cunoscută și sub denumirea de Legea privind activele de conversie (Umstellungsguthabengesellschaft). (1) În fața Tribunalului Administrativ din Berlin 13. La 19 octombrie 1990, prima reclamantă și soțul ei au sesizat instanța administrativă (Verwaltungsgericht) din Berlin. 14. La 30 octombrie 1990, Parlamentul a solicitat o prelungire a termenului de șase săptămâni pentru a-și prezenta observațiile. La cererea instanței administrative, Comisia specială a Parlamentului i-a trimis 14 volume de dosare privind verificarea legalității achiziționării de active de conversie. 16. La 19 noiembrie 1990, tribunalul administrativ a solicitat Parchetului din Berlin informații privind posibilele proceduri penale împotriva soților Axen. La 19 noiembrie 1990, acesta a indicat instanței administrative referințele procedurilor penale care tocmai fuseseră inițiate. 17. În martie 1991, conducerea Tribunalului Administrativ a decis să încredințeze cazul soților Axen unei camere nou constituite în cadrul Tribunalului Administrativ 18. La 16 septembrie 1991, Tribunalul Administrativ a solicitat din nou Parchetului din Berlin stadiul procedurilor penale împotriva soților Axen. La 30 septembrie 1991, Parchetul a indicat Tribunalului Administrativ că Tribunalul Regional din Berlin a pronunțat un refuz împotriva acestora și că Parchetul a introdus apelul la această decizie. 19. La 26 februarie 1992, avocatul dlui Axen a informat instanța administrativă cu privire la decesul acestuia. La 1 octombrie 1992, avocatul a indicat instanței administrative că comunitatea moștenitorilor, inclusiv soția și cele două fiice ale dlui Axen, a dorit să continue litigiul și a solicitat modificarea antetului (Rurum) al judecății 20. La 22 februarie 1993, Tribunalul Administrativ a solicitat din nou Parchetului din Berlin să-i adreseze dosarele privind procedurile penale inițiate să conceapă soțiile Axen. La 5 aprilie 1993, Parchetul a trimis 19 volume de dosare Tribunalului Administrativ. 21. La 21 aprilie 1993, tribunalul administrativ a stabilit data audierii la 24 mai 1993. Prin hotărârea din 24 mai 1993, Tribunalul Administrativ din Berlin a respins recursul recurentelor pe motiv că condițiile prevăzute la art. 5 2 din Legea privind activele de conversie erau îndeplinite, deoarece toate activele domnului Axen proveneau din economii dobândite prin abuz de putere în detrimentul interesului general ( Gemeinwohl) Asemenea comisiei speciale, tribunalul a considerat că dl Axen s-a îmbogățit prin utilizarea ilegală a unui teren de 25 000 m pe care nu îl deținea și pe care a construit în 1986 o casă de vacanță finanțată în valoare de 6 500 000 de Marks din RDG prin fonduri publice. 000 Marks fusese finanțat din fonduri publice, însă el însuși plătise doar o chirie lunară de 271 Marks, iar îmbogățirea sa personală se ridica la cel puțin 3 000 000 de mărci. 23. La 6 iulie 1993, s-a anunțat hotărârea părților. 2. În fața Curții Administrative de Apel din Berlin 24. La 26 iulie 1993, recurentele au solicitat o prelungire a termenului de depunere a observațiilor sale până la 29 octombrie, apoi până la 15 noiembrie 1993 26. La 10 noiembrie 1993, la cererea Parchetului, Curtea Administrativă de Apel le-a trimis dosarele procedurilor penale. 27. La 1 februarie 1994, Parchetul a trimis dosarele procedurilor penale Curții Administrative de Apel, cu o cerere de a le restitui cât mai curând posibil. 28. În anii 1994 și 1995, Curtea Administrativă de Apel a condus la numeroase investigații pentru a căuta dovezi (Beweiserhebungen 29. La 4 noiembrie 1994, 25 octombrie 1995 și 21 noiembrie 1996, avocatul a solicitat Curții Administrative de Apel să emită rapid o decizie. 30. La 17 aprilie 1997, Curtea Administrativă de Apel a fixat o audiere la 1 iulie 1997. 31. Prin hotărârea din 1 iulie 1997, Curtea Administrativă de Apel din Berlin a anulat decizia comisiei speciale și a ordonat deblocarea conturilor în litigiu. În special, Comisia a considerat că art. 5 alineatul (2) din Legea privind activele de conversie nu se aplica economiilor provenite din venituri obișnuite, deoarece altfel toate bunurile achiziționate în RDA ar trebui evaluate și imputate activelor de conversie. 32. La 3 septembrie 1997, hotărârea a fost notificată părților. 3. În fața Curții Federale Administrative 33. Prin decizia din 5 iunie 1998, Curtea Federală Administrativă ( Bundesverwaltungsgericht), sesizată de stat cu o acțiune în revizuire, a primit cererea acestuia din urmă și a anulat hotărârea Curții Administrative de Apel. Curtea Federală a considerat că, în temeiul Legii privind activele de conversie, care rămânea în vigoare ca lege federală ( Bundesgesellschaft) și al articolului 3 n 12 b din Hotărârea din 18 septembrie 1990 privind aplicarea și interpretarea Tratatului privind unificarea germană (Vereinbarung zur Aghaführung und Auslegung des Einigungsverges) din 31 august 1990, camera administrativă din apropierea Tribunalului Districtual era bine competentă să se pronunțe cu privire la cererile formulate în temeiul articolului 6 din Legea privind activele de conversie. Pe de altă parte, legiuitorul a dorit, în perioada de tranziție anterioară reunificării germane, un regulament rapid, definitiv și într-un anumit termen al acestor cauze și nu a prevăzut instituirea căilor de atac administrative uzuale. 4. În fața Curții Constituționale federale 34. Recurentele au sesizat atunci Curtea Constituțională Federală ( Bundesverfassungsgericht . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ), deoarece a considerat că legea privind activele de conversie și acordul privind aplicarea și interpretarea Tratatului privind unificarea germană prevede o limitare a căilor de atac, în timp ce legea nu era de fapt atât de clară. Pe de altă parte, scopul Legii privind activele de conversie a fost doar verificarea arbitrară a conturilor înalților responsabili ai SED. În cele din urmă, durata procedurii dintre sesizarea Tribunalului Administrativ din Berlin la 17 octombrie 1990 și decizia Curții Federale Administrative din 5 iunie 1998 a încălcat art. 6 alineatul (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. 35. La 28 iulie 1999, Curtea Constituțională Federală, hotărând în cadrul Comitetului a trei membri, a refuzat să admită recursul recurentelor. Potrivit Curții Constituționale, în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Legea privind activele de conversie, legiuitorul putea, fără a ignora în mod disproporționat dreptul de proprietate, în momentul conversiei activelor RDA în DM, ceea ce echivala cu o revalorizare considerabilă, să excludă sumele dobândite în necunoaștere flagrantă a moralității și care nu se bazau pe o muncă proprie ( Leistung Același lucru s-a întâmplat și cu activele obținute din venituri obișnuite și care au putut fi economisite ca urmare a avantajelor obținute prin necunoașterea flagrantă a moralității. În plus, faptul că comisia specială, în cadrul mijloacelor sale, s-a concentrat asupra înalților responsabili ai SED, se baza pe considerente practice, dar nu În cele din urmă, deciziile în litigiu nu au încălcat nici dreptul la protecție juridică garantat prin art. 19 alineatul (4) din Legea fundamentală, deoarece acest articol nu garantează dreptul la existența unor căi de atac. La 20 ianuarie 2003, Curtea a primit de la guvern următoarea declarație, semnată de agentul guvernului și de reprezentantul recurentelor Republica Federală Germania, reprezentată de agentul său, Klaus Stoltenberg, Ministerialdigerent, de la Ministerul Federal al Justiției, (...), precum și de recurentele, Sonja Axen, Katrin Teubner și Sophia Josifov, reprezentate de M. Friedrich Wolff, avocat (...), încheie în vederea soluționării următoarei cereri individuale nr. 54999/00: (1) Guvernul Republicii Federale Germania plătește recurentelor suma totală de 3 000 EUR ca compensație pentru toate pretențiile referitoare la cererea individuală menționată mai sus. Această sumă acoperă toate pretențiile probabile împotriva Republicii Federale Germania, inclusiv prejudiciile, cheltuielile și cheltuielile recurentelor. (2) Recurentele, reprezentate de avocatul Friedrich Wolff, declară prin prezenta că cererea individuală menționată anterior este decontată în întregime [insgesamt für erledigt (3) Agentul guvernului german se angajează să comunice imediat prezentul acord Curții Europene a Drepturilor Omului 37. Curtea ia act de soluționarea amiabilă la care au ajuns părțile [art. 39 din Convenție] și se asigură că acest regulament se inspiră din respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt recunoscute de Convenție sau de protocoalele sale [art. 37 alineatul (1) in fine din Convenție și art. 62 alineatul (3) din Regulamentul de procedură]. 38. Prin aceste motive, Curtea, la UNANIMITATE, hotărăște să șteargă cauza rolului. În limba franceză, apoi comunicat în scris la 27 februarie 2003 în conformitate cu art. 77 alin. (2) și (3) din Regulamentul de procedură. Vincent Berger Ireneu Cabral Barreto Modululer Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2003-02-06
0,94
AFFAIRE HESSE-ANGER c. ALLEMAGNE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE HESSE-ANGER c. ALLEMAGNE (Requête n o 45835/99) ARRÊT STRASBOURG 6 février 2003 DÉFINITIF 21/05/2003 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des
CtEDO 2003-02-20
0,94
AFFAIRE KIND c. ALLEMAGNE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE KIND c. ALLEMAGNE (Requête n o 44324/98) ARRÊT STRASBOURG 20 février 2003 DÉFINITIF 20/05/2003 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retou
CtEDO 2002-09-26
0,94
AFFAIRE BECKER c. ALLEMAGNE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE BECKER c. ALLEMAGNE (Requête n° 45448/99) ARRÊT STRASBOURG 26 septembre 2002 DÉFINITIF 26/12/2002 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des re
CtEDO 2003-07-31
0,93
AFFAIRE HERBOLZHEIMER c. ALLEMAGNE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE HERBOLZHEIMER c. ALLEMAGNE (Requête n o 57249/00) ARRÊT STRASBOURG 31 juillet 2003 DÉFINITIF 31/10/2003 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir
CtEDO 2002-10-17
0,93
AFFAIRE THIEME c. ALLEMAGNE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE THIEME c. ALLEMAGNE (Requête n° 38365/97) ARRÊT STRASBOURG 17 octobre 2002 DÉFINITIF 21/05/2003 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des reto
Sursă