CtEDO 17.04.2003 Auto

AFFAIRE P.M. c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
17.04.2003
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de P1-1;Violation de l'art. 6-1;Dommage matériel - réparation pécuniaire;Préjudice moral - réparation pécuniaire;Remboursement partiel frais et dépens
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2003
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
AFFAIRE P.M. c. ITALIE (CtEDO, 2003)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA I CERINȚA P.M. c. ITALIA (solicitarea nr. 34998/97) HOTĂRÂREA STRASBURG 17 aprilie 2003 DEFINITIVF 17/07/2003 Această hotărâre va deveni definitivă în condițiile definite la art. 44 alin. (2) din Convenție. El poate fi supus unor modificări de formă. În cauza P.M. c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea întâi), care se află într-o cameră compusă din C.L. Rozakis președinte Tulkens Lorenzen Vajić Levits Kovler judecători M. del Tufo, judecător ad hoc, și al domnului S. Nielsen grefier adjunct de secțiune După ce a deliberat în camera Consiliului la 27 martie 2003, Rend la hotărâre că aici, adoptat la această dată de procedură La originea cauzei se află o cerere (n 34998/97) îndreptată împotriva Republicii Italiene și al cărei resortisant al acestui stat, M.M. ( La 9 septembrie 1996, în temeiul fostului articol 25 din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reclamanta este reprezentată în fața Curții de către M.P.E. Turetta, avocat la Roma. Ofițerul său, dl U. Leanza, și co-agenții săi succesori, dl V. Esposito și, respectiv, dl F. Crisafolli. Recurenta a susținut că, pe termen lung, executarea ordonanței de expulzare a locatarului constituie o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la convenție. Invocând art. 6 alineatul (1) din convenție, recurenta se plânge și de durata procedurii de expulzare. Cererea a fost transmisă Curții la 1 noiembrie 1998, data intrării în vigoare a Protocolului nr 11 la convenție [art. 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11]. Cererea a fost atribuită celei de-a doua secții a Curții [art. 52 alineatul (1) din Regulamentul de procedură]. În cadrul acesteia, camera însărcinată cu examinarea cauzei [art. 27 alineatul (1) din Convenție] a fost constituită în conformitate cu art. 26 alineatul (1) din Regulamentul de procedură. În urma deportării domnului V. Zagrebelsky, judecător ales în temeiul Italiei, guvernul l-a desemnat pe dl del Tufo ca judecător ad-hoc la 4 octombrie 2001 Curtea a declarat cererea admisibilă. La 1 noiembrie 2001, Curtea a modificat componența secțiunilor sale [art. 25 alineatul (1) din Regulamentul de procedură]. Prezenta cerere a fost atribuită primei secțiuni astfel modificată [art. 52 alineatul (1) ] printr-o scrisoare primită la 11 decembrie 2001, dl Carlo Lospinoso și dl. Mariannita Lospinoso, moștenitorii recurentei, au informat grefa privind decesul recurentei și intenția lor de a continua procedura în fața Curții. Curtea le-a recunoscut calitatea de înlocuitor al recurentei. DE FAPT, CIRCONSTANCES DE L 12. Prin actul din 23 februarie 1987, recurenta a comunicat chiriașului avizul de concediu și a prezentat în fața judecătorului din Roma. 13. Prin ordonanța din 8 iulie 1987, care a devenit executorie în aceeași zi, acesta din urmă a confirmat în mod oficial concediul de închiriere și a decis că locurile trebuiau eliberate până la 31 iulie 1988 cel târziu. La 18 mai 1989, recurenta a insemnat chiriasului comanda de eliberare a apartamentului. 15. La 20 iunie 1989, aceasta i-a inteles ca deportarea urma sa fie executata la 20 iulie 1989 prin executor al justitiei. 16. Între 20 iulie 1989 si 14 decembrie 1999, executorul justitiei a avut loc la 43 Toate aceste încercări s-au soldat cu un eșec, legile privind suspendarea sau eschivarea executării deciziilor de expulzare nu au permis recurentei să beneficieze de ajutorul forței publice. 17. La 23 decembrie 1999, chiriașul a eliberat apartamentul. II. LEGĂTURA INTERNE PERTINENT 18. Imobiliar Saffi c. Italia [GC], nr. 2774/93, § 18-35, CEDO 1999-V. ÎN DREPTUL VIOLAȚIEI ALEGATE DE LA ARTICOLUL 6 ALINEATUL (1) ȘI ARTICOLUL 1 DIN PROTOCOLUL NR. 1 LA CONVENȚIA 19. Recurenta se plânge că posibilitatea prelungită de a-și recupera apartamentul, în lipsa acordării de asistență publică, constituie o încălcare a dreptului său de proprietate, astfel cum este recunoscut la art. 1 din Protocolul nr. 1 la convenție, care dispune de Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea proprietăților sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât din motive de interes public și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile anterioare nu aduc atingere dreptului statelor de a pune în aplicare legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa utilizarea bunurilor în conformitate cu interesul general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau amenzi. 20. De asemenea, recurenta invocă o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție, de care dispune partea în cauză Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...) care va decide (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) 21. Curtea a tratat deja în repetate rânduri cazuri care ridică probleme. aspecte similare celor din cazul din speță și a constatat încălcarea articolelor 1 din Protocolul nr. 1 și 6 alineatul (1) din Convenția nr. 1 (a se vedea Imobiliare Saffi, citată anterior, §§ 46-66; Lunari împotriva Italiei, n 21463/96, 11 ianuarie 2001, § 34-46; Palumbo împotriva Italiei, n 15919/89, 30 noiembrie 2000, § 33-47). 22. Curtea a examinat prezenta cauză și consideră că guvernul nu a furnizat niciun fapt sau argument care ar putea conduce la o concluzie diferită în cazul de față; aceasta constată că reclamanta a trebuit să aștepte aproximativ 10 ani și cinci luni de la prima încercare de expulzare a usierului judiciar înainte de a-și putea recupera apartamentul. 23. Prin urmare, în acest caz, s-a încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1 și art. 6 alineatul (1) din Convenție. II. PRIVIND APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DIN CONVENȚIE 24. În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite Ö Õ să se desprindă Õ imprecis consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții Õ, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. Pagubă materială 25. În primul rând, recurenta solicită repararea prejudiciului material suferit. 660,40 EUR (EUR) ] care corespunde deficitului de câștig în ceea ce privește chiriile. Într-adevăr, ei susțin că reclamanta a primit de la fostul chiriaș suma lunară de 322 000 ITL [166,30 EUR] (în august 1983) sau de 885 000 ITL [457,06 EUR] (în decembrie 1999), în timp ce, începând cu cel puțin luna august 1992, ar fi putut închiria apartamentul la un preț de 1 500 000 ITL [774,69] 1 032,91 EUR] ; 5 200 000 ITL [2 685,58 EUR] pentru cheltuielile procedurii de executare. 26. Guvernul contestă criteriile utilizate pentru calcularea valorii prejudiciului. În ceea ce privește costurile procedurii interne, guvernul susține că costurile procedurii pe fond nu sunt legate de presupusele încălcări și că cheltuielile etapei de executare sunt datorate numai pentru perioada care a constituit o ingerință disproporționată în dreptul de proprietate al recurentei 27. În ceea ce privește lipsa de câștig în ceea ce privește chiriile, Curtea consideră că este necesar să se acorde despăgubiri în acest sens. Pe baza elementelor aflate în posesia sa și a perioadei luate în considerare, Curtea decide să acorde în mod echitabil suma de 40 000 EUR (20 000 EUR fiecărui moștenitor) în acest sens. Curtea consideră că este necesar să se ramburseze cheltuielile procedurii de deportare (a se vedea Imobiliar Saffi , citată anterior, punctul 79) : ea acordă, pe baza documentelor aflate în posesia sa, suma de 2 000 EUR (1 000 EUR fiecărui moștenitor) în acest sens. Pagubă morală 28. Recurenta se supune înțelepciunii Curții. Moștenitorii confirmă cererea sa. 29. Guvernul consideră că nu există nicio legătură cauzală între prejudiciul solicitat și încălcarea pretinsei convenții. 30. Curtea consideră că reclamanta a suferit o anumită eroare morală; prin urmare, aceasta decide, hotărând în mod echitabil în conformitate cu prevederile articolului 41 din Convenție, să îi acorde suma de 6 000 EUR (3 000 EUR fiecărui moștenitor) în acest sens. Cheltuieli și cheltuieli de judecată 31. Recurenta se supune înțelepciunii Curii. Moștenitorii confirmă cererea sa. 32. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor sale decât în măsura în care acestea sunt stabilite realitatea lor, necesitatea lor și caracterul rezonabil al ratei lor. În speță și ținând seama de elementele aflate în posesia sa și de criteriile menționate anterior, Curtea consideră că este rezonabil să atribuie suma de 2 000 EUR și acordă fiecărui moștenitor al recurentei suma de 1 000 EUR. Interese moratoriu 33. Curtea consideră că este adecvat să se bazeze rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii pe rata dobânzii a facilității de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. 1 la Convenția A spus , că a existat o încălcare a art. 6 alin. (1) din Convenție A spus că statul pârât trebuie să plătească fiecăruia dintre moștenitorii reclamantei, dl Carlo Lospinoso și dl Mariannita Lospinoso, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 2 din Convenție, următoarele sume: 21 000 EUR (80 000 EUR) pentru daune materiale ii. 3 000 EUR (trei mii EUR) pentru daune morale iii. 1 000 EUR (mii EUR) pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. 17 aprilie 2003 în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Søren Nielsen Christos Rozakis Grefier Adjunct Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2003-04-17
0,97
AFFAIRE DE BENEDITTIS c. ITALIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE DE BENEDITTIS c. ITALIE (Requête n o 37117/97) ARRÊT STRASBOURG 17 avril 2003 DÉFINITIF 17/07/2003 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des re
CtEDO 2003-04-17
0,97
AFFAIRE ZANNETTI c. ITALIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE ZANNETTI c. ITALIE (Requête n o 36377/97) ARRÊT STRASBOURG 17 avril 2003 DÉFINITIF 17/07/2003 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouch
CtEDO 2001-01-16
0,97
AFFAIRE P.I. c. ITALIE
TROISIÈME SECTION AFFAIRE P.I. c. ITALIE (Requête n° 47000/99) ARRÊT STRASBOURG 16 janvier 2001 DÉFINITIF 16/04/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches
CtEDO 2001-01-11
0,96
AFFAIRE P.M. c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE P.M. c. ITALIE ( Requête n° 24650/94 ) ARRÊT STRASBOURG 11 janvier 2001 DÉFINITIF 05/09/2001 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouche
CtEDO 2003-01-09
0,96
AFFAIRE CARLONI ET BRUNII c. ITALIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE CARLONI et BRUNI c. ITALIE (Requête n o 35777/97) ARRÊT STRASBOURG 9 janvier 2003 DÉFINITIF 09/04/2003 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l'article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir de
Sursă