Sedek împotriva Poloniei

Cazul a fost originat într-o cerere (nu. 67165/01) împotriva Republicii Poloniei a depus Curtea în conformitate cu art. 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de către un național polonez, Janina Sędek („reclamantul”), la 5 mai 2000.

Guvernul polonez („ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl K. Drzewicki, al Ministerului Afacerilor Externe.

Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la durata unei proceduri civile.

La 14 mai 2002, Curtea a hotărât să comunice cererea către Guvern. În conformitate cu dispozițiile articolului 29 § 3 din Convenție, a hotărât să examineze meritele cererii în același timp cu admisibilitatea sa.

La 24 ianuarie 2003, după schimbul de corespondență, grefierul a sugerat părților că ar trebui să încerce să ajungă la o soluție prietenoasă în sensul articolului 38 § 1 litera (b) din Convenție. La 11 și 21 februarie 2003, respectiv, reclamantul și Guvernul au prezentat declarații oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului.

Reclamantul s-a născut în 1946 și trăiește în Reszel, Polonia.

Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează.

La 12 iulie 1994, reclamantul a depus la Curtea de District din Varșovia ( sÄd rejooky ) o acțiune în care a solicitat o declarație că a moștenit proprietatea matușinei ei defunte.

Curtea a avut audieri la 25 octombrie și 24 noiembrie 1994. La 24 septembrie 1996, Tribunalul a refuzat cererea reclamantului de scutire a taxelor de judecată.

La 11 mai 1999, Curtea a desfășurat o audiere. A hotărât să contacteze Biroul de litigii externe în Statele Unite și să întrebe dacă una dintre rudele decedate a fost convocată să participe la proceduri a primit citarea. Curtea a rămas în litigiu. La 12 aprilie 2000, Curtea a desemnat un gardian ad litem pentru această rudă.

La 19 mai 2000, Curtea a reluat procesul.

Curtea a desfășurat audieri la 18 iulie și 16 noiembrie 2000, precum și la 20 martie 2002

Acțiunea este încă în așteptare. HOTĂRÂREA

Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție că procedura în cazul ei a depășit un timp rezonabil. A. Admisibilitatea

Curtea remarcă că cererea nu este, vădit nefondată în sensul articolului 35 § 3 din Convenție. Curtea observă, de asemenea, că nu este inadmisibilă din alte motive. Prin urmare, Curtea declară cazul admisibil. B. Soluția a ajuns la

La 21 februarie 2003, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Declar că, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, Guvernul Poloniei oferă să plătească 17 000 de zloti la Janina Sędek. Această sumă trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costuri, și va fi plătită în termen de trei luni de la data eliberării deciziei de către Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. Această plată va constitui rezoluția finală a cazului.”

La 11 februarie 2003, Curtea a primit deja următoarea declarație semnată de reclamant: „Not că Guvernul Poloniei sunt dispus să-mi plătească suma de 17.000 de zloți care acoperă prejudiciu material și moral și costuri, în vederea asigurării unei soluționari prietenoase a cazului menționat mai sus, pe care îl așteaptă în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Accept propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Poloniei în ceea ce privește faptele acestei cereri. Declar că acest lucru constituie o soluționare finală a cazului. Această declarație este făcută în contextul unei soluții prietenoase pe care guvernul și cu mine am ajuns.”

Curtea ia act de acordul achiziționat între părți și este convins că soluția se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție sau în protocolele sale (art. 37 § 1 în amendă a Convenției și art. 62 §§ 3 și 4 din Regulamentul Curții).

Prin urmare, cazul ar trebui să fie eliminat din listă. cererea este admisibilă; hotărăște să anuleze cazul din listă. Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 6 mai 2003, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. Președintele secretarului Michael O’Boyle Nicolas Bratza

The case originated in an application (no. 67165/01) against the Republic of Poland lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) by a Polish national, Janina Sędek (“the applicant”), on 5 May 2000.

The Polish Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr K. Drzewicki, of the Ministry of Foreign Affairs.

The applicant complained under Article 6 § 1 of the Convention about the length of a set of civil proceedings.

On 14 May 2002 the Court decided to communicate the application to the Government. Under the provisions of Article 29 § 3 of the Convention, it decided to examine the merits of the application at the same time as its admissibility.

On 24 January 2003, after an exchange of correspondence, the Registrar suggested to the parties that they should attempt to reach a friendly settlement within the meaning of Article 38 § 1 (b) of the Convention. On 11 and 21 February 2003 the applicant and the Government respectively submitted formal declarations accepting a friendly settlement of the case. THE FACTS

The applicant was born in 1946 and lives in Reszel, Poland.

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.

On 12 July 1994 the applicant filed with the Warsaw District Court ( sąd rejonowy ) an action in which she sought a declaration that she had inherited the property of her late aunt.

The court held hearings on 25 October and 24 November 1994.

On 24 September 1996 it refused the applicant’s request for exemption from courts fees.

On 11 May 1999 the court held a hearing. It decided to contact the Office of Foreign Litigation in the United States and enquire whether one of the relatives of the deceased summoned to participate in the proceedings had received the summons. The court stayed the proceedings.

On 12 April 2000 it appointed a guardian ad litem for that relative.

On 19 May 2000 the court resumed the proceedings.

The court held hearings on 18 July and 16 November 2000, as well as on 20 March 2002.

The proceedings are still pending. THE LAW

The applicant complained under Article 6 § 1 of the Convention that the proceedings in her case had exceeded a reasonable time. A. Admissibility

The Court notes that the application is not manifestly ill-founded within the meaning of Article 35 § 3 of the Convention. It further notes that it is not inadmissible on any other grounds. The Court therefore declares the case admissible. B. Solution reached

On 21 February 2003 the Court received the following declaration from the Government: “I declare that, with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case, the Government of Poland offer to pay 17,000 zlotys to Janina Sędek. This sum is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs, and it will be payable within three months from the date of delivery of the decision by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. This payment will constitute the final resolution of the case.”

On 11 February 2003 the Court had already received the following declaration signed by the applicant: “I note that the Government of Poland are prepared to pay me the sum of 17,000 zlotys covering pecuniary and non-pecuniary damage and costs with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights. I accept the proposal and waive any further claims against Poland in respect of the facts of this application. I declare that this constitutes a final settlement of the case. This declaration is made in the context of a friendly settlement which the Government and I have reached.”

The Court takes note of the agreement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention or its Protocols (Article 37 § 1 in fine of the Convention and Rule 62 §§ 3 and 4 of the Rules of Court).

Accordingly, the case should be struck out of the list.