CASE OF GORECKA v. POLAND

CAUZA DE CAUZĂ DE SECȚIUNE A GÓRECKA c. POLONIA (Declarația nr. 73009/01) JUDGMENTUL (Resoluție în limba francă) STRASBOURG 23 septembrie 2003 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Górecka c. Polonia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care stă în calitate de Camera compusă de: Președintele Sir Nicolas Bratza Pellonpäää Fischbach Casadevill Maruste Garlicki doamna Fura-Sandström, judecători și grefierul Secțiunii O’Boyle, care au deliberat în privat la 2 septembrie 2003, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat într-o cerere (nu. 73009/01) împotriva Republicii Polone depusă Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de către un național polonez, Janina Górecka („reclamantul”), la 24 mai 2000. Guvernul polonez („ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl K. Drzewicki, al Ministerului Afacerilor Externe. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la durata procedurii civile. La 1 noiembrie 2001, Curtea a schimbat compoziția secțiunilor sale (art. 25 § 1). La 11 februarie 2003, Curtea a hotărât să comunice cererea Guvernului. În conformitate cu dispozițiile articolului 29 § 3 din Convenție, a hotărât să examineze meritele cererii în același timp cu admisibilitatea sa. La 11 iunie și 8 iulie 2003, Guvernul și, respectiv, reclamantul au prezentat declarații oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului. Soțul reclamantului s-a născut în 1957 și trăiește în Cracovia, Polonia. La 21 octombrie 1991, soțul reclamantului a depus o cerere de divorț la Curtea Regională Cracovia (Sād Wojewódzki ulterior, Curtea a avut ședințe la 13 februarie și 7 mai 1992. 10. La 20 iulie 1992, instanța de judecată a asigurat cererile de întreținere ale reclamantului. Soțul reclamantului a interzis apelul. La 23 noiembrie 1992, Curtea de Apel Cracow (Sād Apelacyjny ) și-a respins recursul. 11. Curtea a avut ședințe la următoarele date: 11 mai, 22 iunie, 14 septembrie 1993, 13 septembrie și 4 noiembrie 1994. 12. La 12 aprilie 1995, instanța de judecată a asigurat din nou cererile de întreținere ale reclamantului. Soțul reclamantului a interzis apelul. La 3 august 1995, Curtea de Apel a respins recursul său. 13. În urma, instanța de judecată a avut ședințe la următoarele date: 17 octombrie 1995, 5 martie, 11 iunie, 5 noiembrie 1996, 4 martie și 26 iunie 1997. 14. La 8 iulie 1997, Curtea a acordat un decret de divorț. Reclamantul a recurs. 15. La 21 ianuarie 1998, Curtea de Apel a respins recursul reclamantului. 16. La 5 februarie 1998, reclamantul a depus un recurs de casă împotriva hotărârii. La 28 iulie 1999, Curtea Supremă a respins recursul. Hotărârea a fost pronunțată reclamantului la 1 decembrie 1999. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la durata necorespunzătoare a procedurii. Admisibilitatea 18. Curtea constată că cererea nu este în mod manifestant nepotrivit în sensul articolului 35 § 3 din Convenție. În plus, constată că nu este inadmisibilă din alte motive. Prin urmare, Curtea va declara că este admisibilă. Soluția a ajuns la 19. La 11 iunie 2003, Curtea a primit următoarea declarație semnată de Guvernul contestat: „Declar că, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cauzei menționate mai sus, Guvernul Poloniei propune să plătească 13.000 PLN doamnei Janina Górecka. Această sumă trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costuri, și va fi plătită în termen de trei luni de la data eliberării deciziei de către Curte în conformitate cu art. 39 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Această plată va constitui rezoluția finală a cazului. În cazul în care această sumă nu a fost plătită în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească, până la decontarea, dobânzi simple pe valoarea la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în perioada de decontare plus trei puncte procentuale. Guvernul se angajează, de asemenea, să nu solicite ca cazul să fie înaintat Marei Camere în temeiul articolului 43 § 1 din Convenție.” 20. La 8 iulie 2003, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „Not că Guvernul Poloniei sunt dispus să-mi plătească suma de 13.000 PLN care acoperă prejudiciile materiale și morale și costurile, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, pe lângă Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Accept propunerea și renunță la orice nouă afirmații împotriva Poloniei în ceea ce privește faptele acestei cereri. Declar că acest lucru constituie o soluție finală a cazului. Această declarație este făcută în contextul unei soluții prietenoase pe care guvernul și cu mine am ajuns. În plus, mă asum să nu solicit ca cazul să fie înaintat Marei Camere în temeiul articolului 43 § 1 din Convenție după eliberarea hotărârii Curții.” 21. Curtea ia notă de acordul achiziționat între părți. Este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția sau în Protocolele sale (art. 37 § 1 în amendă) În consecință, cazul ar trebui să fie eliminat din listă. Pentru aceste motive, TRIBUNALUL declara admisibilă cererea; hotărăște să scoată cazul din listă; ia notă de angajamentul părților de a nu solicita o reexaminare a cazului în fața Marei Camere. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 23 septembrie 2003, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul de procedură.

FOURTH SECTION

CASE OF

GÓRECKA v. POLAND

(Application no. 73009/01)

JUDGMENT

(Friendly settlement)

STRASBOURG

23 September 2003

This judgment is final but it may be subject to editorial revision.

In the case of Górecka v. Poland,

The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting as a Chamber composed of:

Sir

Nicolas

Bratza

,

President

,

Mr

M.

Pellonpää

,

Mr

M.

Fischbach

,

Mr

J.

Casadevall

,

Mr

R.

Maruste

,

Mr

L.

Garlicki

,

Mrs

E.

Fura-Sandström,

judges

,

and Mr

M.

O’Boyle

,

Section Registrar

,

Having deliberated in private on 2 September 2003,

Delivers the following judgment, which was adopted on that date:

PROCEDURE

1.

The case originated in an application (no.

73009/01) against the Republic of Poland lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) by a Polish national, Janina Górecka (“the applicant”), on 24 May 2000.

2.

The Polish Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr K. Drzewicki, of the Ministry of Foreign Affairs.

3.

The applicant complained under Article 6 § 1 of the Convention about the length of civil proceedings.

4.

On 1 November 2001 the Court changed the composition of its Sections (Rule 25 § 1). This case was assigned to the newly composed Fourth Section (Rule 52 § 1).

5.

On 11 February 2003 the Court decided to communicate the application to the Government. Under the provisions of Article 29 § 3 of the Convention, it decided to examine the merits of the application at the same time as its admissibility.

6.

On 11 June and 8 July 2003 the Government and the applicant respectively submitted formal declarations accepting a friendly settlement of the case.

THE FACTS

7.

The applicant was born in 1957 and lives in Cracow, Poland.

8.

On 21 October 1991 the applicant’s husband filed a divorce petition with the Cracow Regional Court (

Sąd Wojewódzki

).

9.

Subsequently, the court held hearings on 13 February and 7 May 1992.

10.

On 20 July 1992 the trial court secured the applicant’s maintenance claims. The applicant’s husband appealed. On 23 November 1992 the Cracow Court of Appeal (

Sąd Apelacyjny

) dismissed his appeal.

11.

The court held hearings on the following dates: 11 May, 22

June, 14

September 1993, 13 September and 4 November 1994.

12.

On 12 April 1995 the trial court again secured the applicant’s maintenance claims. The applicant’s husband appealed. On 3

August 1995 the Cracow Court of Appeal dismissed his appeal.

13.

Subsequently, the trial court held hearings on the following dates: 17

October 1995, 5 March, 11 June, 5 November 1996, 4

March and 26

June 1997.

14.

On 8 July 1997 the court granted a divorce decree. The applicant appealed.

15.

On 21 January 1998 the Cracow Court of Appeal dismissed the applicant’s appeal.

16.

On 5 February 1998 the applicant lodged a cassation appeal against the judgment. On 28 July 1999 the Supreme Court dismissed the appeal. The judgment was delivered to the applicant on 1 December 1999.

THE LAW

17.

The applicant complained under Article 6 § 1 of the Convention about the unreasonable length of the proceedings.

A.

Admissibility

18.

The Court notes that the application is not manifestly ill

‑

founded within the meaning of Article 35 § 3 of the Convention. It further notes that it is not inadmissible on any other grounds. The Court will therefore declare it admissible.

B.

Solution reached

19.

On 11 June 2003 the Court received the following declaration signed by the respondent Government:

“I declare that, with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case, the Government of Poland offer to pay 13,000 PLN to Ms Janina Górecka. This sum is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs, and it will be payable within three months from the date of delivery of the decision by the Court pursuant to Article 39 of the European Convention on Human Rights. This payment will constitute the final resolution of the case.

In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay, until settlement, simple interest on the amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

The Government further undertake not to request that the case be referred to the Grand Chamber under Article 43 § 1of the Convention.”

20.

On 8 July 2003 the Court received the following declaration signed by the applicant:

“I note that the Government of Poland are prepared to pay me the sum of 13,000 PLN covering pecuniary and non-pecuniary damage and costs with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

I accept the proposal and waive any further claims against Poland in respect of the facts of this application. I declare that this constitutes a final settlement of the case.

This declaration is made in the context of a friendly settlement which the Government and I have reached.

I further undertake not to request that the case be referred to the Grand Chamber under Article 43 § 1 of the Convention after delivery of the Court’s judgment.”

21.

The Court takes note of the agreement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention or its Protocols (Article 37 § 1

in fine

of the Convention and Rule 62 §§ 3 and 4 of the Rules of Court).

22.

Accordingly, the case should be struck out of the list.

FOR THESE REASONS, THE COURT UNANIMOUSLY

1.

Declares

the application admissible;

2.

Decides

to strike the case out of the list;

3.

Takes note

of the parties’ undertaking not to request a rehearing of the case before the Grand Chamber.

Done in English, and notified in writing on 23 September 2003, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court.

Michael

O’Boyle

Nicolas

Bratza

Registrar

President