CASE OF GODLEWSKI v. POLAND
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list (friendly settlement)
CASE OF GODLEWSKI v. POLAND (CtEDO, 2003)
CAUZA DE CAUZĂ DE SECȚIUNE A GODLEWSKI v. POLONIA (Declarația nr. 53551/99) JUDGEMENTUL (Resoluție franceză) STRASBOURG 8 iulie 2003 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Godlewski v. Polonia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Al patrulea secțiunea), ședința în calitate de camera compusă de: Sir Nicolas Bratza Președintele Pellonpäää dna Palm dna Strážnická Maruste Pavlovschi Garlicki, judecători și grefierul Secțiunii O’Boyle, deliberat în privat la 17 iunie 2003, emite următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat într-o cerere (nu. 53551/99) împotriva Republicii Poloniei a depus Curtea în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de un național polonez, dl Krzysztof Godlewski („reclamantul”), la 19 mai 1999. Guvernul polonez („ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl K. Drzewicki, al Ministerului Afacerilor Externe. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție cu privire la durata procedurii de anulare a unei condamnare în temeiul legii totalitare și de compensare. La 26 noiembrie 2002, secțiunea a patra a hotărât să comunice cererea Guvernului. În conformitate cu dispozițiile articolului 29 § 3 din Convenție, aceasta a hotărât să examineze meritele cererii în același timp cu admisibilitatea sa. La 5 martie 2003, după schimbul de corespondență, grefierul secțiunii a patra a Curții a sugerat părților să încerce să ajungă la o soluție prietenoasă în sensul articolului 38 § litera (b) din Convenție. La 3 aprilie 2003, Guvernul a prezentat o declarație oficială care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului. Reclamantul a prezentat declarația sa la 10 aprilie 2003. FACTE Reclamantul s-a născut în 1948 și trăiește în Legionowo, Polonia. La 7 august 1948, Curtea Militară de district din Varșovia a condamnat tatăl reclamantului pentru o infracțiune neespecificată legată de activitatea sa politică. La 20 aprilie 1994, reclamantul a depus o cerere la Curtea Regională Ostrołęka (Sīd Wojewódzki ) pentru anularea condamnării tatălui său în temeiul Legii din 23 februarie 1991 privind anularea condamnărilor prin care persoanele au fost persecutate pentru activitatea lor în vederea realizării independenței pentru Polonia (Ustawa o uznaniu za nieważne orzeczeń wydanych wobec osób represjonowanych za działalność na rzecz niepfleegłego bytu Państwa Polskiego) La 20 iunie 1994, Curtea Regională a declarat anularea condamnării. 10. La o dată necunoscută mai târziu, în 1994, reclamantul a depus o cerere de compensare pentru condamnarea nedreptată a tatălui său la Curtea Regională Ostrołęka. 11. La 11 iulie 2000, Curtea Regională a acordat cererea reclamantului, hotărârea care a devenit finală la 19 iulie 2000. 13. La 14 noiembrie 2000, reclamantul s-a plâns la ministrul Justiției în legătură cu faptul că nu a primit compensația acordată. 14. Compensația a fost plătită la 2 aprilie 2001. Reclamantul s-a plâns că durata procedurii era incompatibilă cu cerința de „tempă rezonabilă”, prevăzută la art. 6 § 1 din Convenție, care se menționează după cum urmează: „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ..., toată lumea are dreptul la o audiere echitabilă ... de [a] ... tribunal ...” Admisibilitatea 16. Curtea remarcă că această plângere nu este vădit nefondată în sensul articolului 35 § 3 din Convenție și constată, de asemenea, că nu este inadmisibilă din alte motive. Prin urmare, Curtea declară această plângere admisibilă. Soluția a ajuns la 17. La 3 aprilie 2003, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Declar că, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, Guvernul Poloniei oferă să plătească 16 000 de zloți polonezi domnului Krzysztof Godlewski. Această sumă este de a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costuri, și va fi plătită în termen de trei luni de la data eliberării hotărârii de către Curte în conformitate cu art. 39 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Această plată va constitui rezoluția finală a cazului. [Firmat:] Krzysztof Drzewicki, Agent al Guvernului Poloniei” 18. La 10 aprilie 2003, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „Not că Guvernul Poloniei sunt pregătite să-mi plătească suma de 16 000 de zloți polonezi care acoperă prejudiciu material și moral și costuri, în vederea asigurării unei soluționari prietenoase a cazului menționat mai sus, pe care îl așteaptă în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Accept propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Poloniei în ceea ce privește faptele acestei cereri. Declar că acest lucru constituie o soluționare finală a cazului. Această declarație este făcută în contextul unei soluții prietenoase pe care guvernul și cu mine am ajuns.” 19. Curtea ia act de acordul achiziționat între părți (art. 39 din Convenție) și este convins că soluția se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție sau în protocolele sale (art. 37 § 1 în amendă a Convenției și art. 62 § 3 din Regulile Curții). 20. În consecință, cazul ar trebui scos din listă. Declară cererea admisibilă; hotărăște să scoată cazul din listă. Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 8 iulie 2003, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. Președintele grefierului Michael O’Boyle Nicolas Bratza