CtEDO 14.10.2003 Auto

CASE OF PIOTR MAZURKIEWICZ v. POLAND

RESPONDENT
POL
HOTĂRÂRE
14.10.2003
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Struck out of the list (friendly settlement)
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2003
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
CASE OF PIOTR MAZURKIEWICZ v. POLAND (CtEDO, 2003)
HUDOC · oficial

CAUZUL CU PIOTR MAZURKIEWICZ vs. POLONIA (Derogare nr. 72662/01) JUGGMENTUL (Resoluție franceză) STRASBOURG 14 octombrie 2003 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul lui Piotr Mazurkiewicz vs. Polonia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A patra secțiune), ședința ca Camera compusă din: Sir Nicolas Bratza Președintele dnei Strážnická Fischbach Casadevill Maruste Garlicki dna Fura-Sandström, judecători și grefierul secțiunii O'Boyle, care au deliberat în privat la 23 septembrie 2003, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURĂ Cazul a apărut într-o cerere (nr. 72662/01) împotriva Republicii Polonia depusă Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de către un național polonez, dl Piotr Mazurkiewicz („reclamantul”), la 22 aprilie 2000. Guvernul polonez („ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl K.Drzewicki, al Ministerului Afacerilor Externe. Reclamantul a afirmat, în special, că dreptul său la o „ascultare într-un timp rezonabil” nu a fost respectat. La 21 ianuarie 2003 Curtea a hotărât să comunice cererea către Guvern. În conformitate cu dispozițiile articolului 29 § 3 din Convenție, a hotărât să examineze meritele cererii în același timp cu admisibilitatea sa. La 29 iulie 2003, după schimb de corespondență, grefierul a sugerat părților că ar trebui să încerce să ajungă la o soluție prietenoasă în sensul articolului 38 § 1 litera (b) din Convenție. La 8 august 2003, Guvernul a prezentat o declarație oficială care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului. Declarația reclamantului a fost primită la 19 august 2003. Reclamantul s-a născut în 1975 și trăiește în Stary Lubliniec, Polonia. La 10 octombrie 1994, reclamantul a depus o cerere de delimitare a parcelelor de teren la Curtea de District Lubaczów (Sād Rejonowy La 9 noiembrie 1994, tribunalul a avut prima audiere. Audieri suplimentare au avut loc la 29 noiembrie, 20 decembrie 1994, 27 noiembrie 1995 și 25 aprilie 1996. La 5 iunie 1996. În perioada 6 martie 1997-22 iunie 1999, Curtea a organizat nouă audieri. 10. În cadrul procedurii de primă instanță, Curtea a auzit dovezi de la trei martori și a obținut rapoarte de la doi experți. 11. La 5 noiembrie 1999, Curtea de District Lubaczów a organizat o audiere și a pronunțat hotărârea. 12. Reclamantul a apelat în 1999. Procedura a fost încheiată prin hotărârea Curții Regionale Przemyśl ( Sād Okręgowy ) din 17 februarie 2000. HOTĂRÂREA 13. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție că procedura în cazul său a depășit un timp rezonabil. A. Admisibilitate 14. Curtea constată că cererea nu este, vădit nefondată în sensul articolului 35 § 3 din Convenție și că nu este inadmisibilă din alte motive. Prin urmare, Curtea va declara admisibilă. B. Soluția a ajuns la 15. La 8 august 2003, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Declar că, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, Guvernul Poloniei oferă să plătească 6 500 de zloți domnului Piotr Mazurkiewicz. Această sumă este de a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costuri, și va fi plătită în termen de trei luni de la data eliberării hotărârii de către Curte în conformitate cu art. 39 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Această plată va constitui rezoluția finală a cazului. La 19 august 2003, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „Not că guvernul Poloniei sunt pregătite să-mi plătească suma de 6.500 zlotys care acoperă daune și costuri pecuniare și morale, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, în așteptarea Curții Europene a Drepturilor Omului. Accept propunerea și renunță la orice alte cereri împotriva Poloniei în ceea ce privește faptele prezentei cereri. Declar că acest lucru constituie o soluție finală a cazului. Această declarație este făcută în contextul unei soluții prietenoase pe care guvernul și cu mine am ajuns. Mă angajam în continuare să nu solicit ca cazul să fie trimis la Marea Camera în temeiul articolului 43 § 1 din Convenție după eliberarea hotărârii Curții.” 17. Curtea ia act de acordul achiziționat între părți (art. 39 din Convenție) și este convins că decontarea se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție sau în protocolele sale (art. 37 § 1 în amendă a Convenției și art. 62 § 3 din Regulile Curții). 18. În consecință, cazul ar trebui scos din listă. Declară cererea admisibilă; hotărăște să anuleze cazul din listă; ia notă de angajamentul părților de a nu solicita o recerere a cazului în fața Marei Camere. Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 14 octombrie 2003, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. Președintele Registrului Michael O'Boyle Nicolas Bratza

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă