Decizie nr. 119 din 16.07.2026

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 248 alin. (1) din Codul penal, ridicată de dl avocat Veaceslav Dandeș, în interesele dnei Liudmila Ghenova, în dosarul nr. 1-36/2026, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituțională de dna judecător Liudmila Beșliu, de la Judecătoria Chișinău, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție. ÎN FAPT A. Circumstanțele litigiului principal

La 1 august 2025, dna Liudmila Ghenova a intrat în Republica Moldova, în postul vamal Cahul PVFI, fără a declara sumele de bani în valută străină pe care le avea și care depășeau 10 000 euro. Aceste acțiuni au fost calificate de procurorul de caz ca o tentativă de comitere a infracțiunii prevăzute de articolul 248 alin. (1) din Codul penal.

La 24 decembrie 2025, dna Liudmila Ghenova a fost pusă sub acuzare pentru pretinsa tentativă de contrabandă cu mărfuri, prin nedeclararea numerarului la trecerea frontierei, incriminată de articolele 27 și 248 alin. (1) din Codul penal. Cauza penală a fost transmisă în instanța de judecată și se examinează de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

La 31 martie 2026, dl avocat Veaceslav Dandeș a ridicat, în interesele dnei Liudmila Ghenova, excepția de neconstituționalitate a articolului 248 alin. (1) din Codul penal.

Printr-o încheiere din 1 aprilie 2026, Judecătoria Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a sesizat Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. B. Legislația pertinentă

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele: Articolul 1 Statul Republica Moldova „[...] (3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate." Articolul 22 Neretroactivitatea legii „Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nicio pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos." Articolul 23 Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle „(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică. (2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr. 985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele: Articolul 248 Contrabanda (1) Introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor , prin locuri stabilite pentru control vamal, prin tăinuire de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, dacă valoarea mărfurilor este mai mare de 8000 de unităţi convenţionale , [...]." ÎN DREPT A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate

Autorul excepției susține că cuvântul „mărfurilor" din articolul 248 alin. (1) din Codul penal conține noțiuni generice care sunt interpretate și aplicate neclar de către autorității, contrar principiului legalității incriminării.

Prin raportare la alte legi, autorul consideră că noțiunea de marfă nu include valorile valutare și că învinuirea din cauza în care a ridicat excepția a admis o interpretare extensivă și discreționară a acestei noțiuni.

În concluzie, autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederea contestată nu este clară și previzibilă, contrat articolelor 1 alin. (3), 22, 23 și 54 din Constituția Republicii Moldova. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul penal, ține de competența Curții Constituționale.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de către reprezentantul unei părți în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Obiectul sesizării îl constituie articolul 248 alin. (1) din Codul penal. Articolul 248 din Codul penal a constituit anterior obiect de examinare la Curtea Constituțională, însă din perspectiva argumentelor care criticau claritatea textului „cu folosirea frauduloasă a documentelor" (a se vedea DCC nr. 77 din 2 iulie 2020).

Totuși, Curtea observă că prezenta sesizare critică neclaritatea cuvântului „mărfurilor" din articolul 248 alin. (1) din Codul penal. Prin urmare, Curtea conchide că exigența lipsei unei hotărâri anterioare este îndeplinită (a se vedea DCC nr. 88 din 17 iulie 2025, § 17).

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză penală privind comiterea unei tentative de contrabandă cu mărfuri, prin nedeclararea numerarului la trecerea frontierei. Așadar, Curtea admite că prevederea contestată este aplicabilă în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.

Curtea observă că autorul sesizării critică neclaritatea și imprevizibilitatea noțiunii de marfă din articolul 248 alin. (1) din Codul penal. Aceste critici de neconstituționalitate se raportează la articolele 1 alin. (3) ( preeminenţa dreptului ), 22 ( neretroactivitatea legii ) în coroborare cu articolul 23 ( dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle ) din Constituție.

Cu referire la articolul 22 din Constituţie, Curtea reţine că acesta garantează împreună cu articolele 1 alin. (3) şi 23 alin. (2) din Constituţie standardul calităţii legii penale substanţiale (a se vedea DCC nr. 13 din 14 martie 2024, § 18). Curtea a reţinut că dispoziţiile articolului 22 din Constituţie garantează, împreună cu prevederile articolului 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei penale ( nullum crimen, nulla poena sine lege ) (a se vedea HCC nr. 25 din 12 august 2021, § 39). Totuși, aceste norme constituţionale nu-i impun legislatorului obligaţia definirii tuturor termenilor folosiţi în cuprinsul normelor de drept penal substanţial (a se vedea DCC nr. 141 din 7 noiembrie 2024, § 34).

De altfel, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a reţinut în mod constant că, deşi certitudinea este dezirabilă, ea poate implica o rigiditate excesivă. Totuşi, legea trebuie să poată ţine pasul cu circumstanţele în schimbare (a se vedea Saakashvili v. Georgia , 23 mai 2024, § 142).

În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a reţinut că, în pofida exactităţii sale, dreptul penal, exprimat printr-o lex certa , este o ramură de drept sensibilă din cauza excesului de text normativ necesar a fi supus interpretării (îndeosebi în cazul obiectului juridic, fie al laturii subiective a componenţei de infracțiune), inclusiv pe baza normelor de trimitere. Compatibilitatea cu articolul 7 din Convenție a utilizării tehnicii „normei de trimitere" în dreptul penal a fost analizată în Avizul consultativ al Curţii Europene pentru Drepturile Omului din 29 mai 2020 pentru Curtea Constituţională a Armeniei cu privire la utilizarea tehnicii „trimiterii generale" sau a „legiferării prin trimitere" în definiţia unei infracţiuni şi standardele de comparaţie între legea penală în vigoare la momentul comiterii infracţiunii şi legea penală modificată (a se vedea DCC nr. 13 din 14 martie 2024, § 20). Cu ocazia emiterii acestui aviz consultativ, Curtea Europeană a conchis că utilizarea tehnicii „trimiterii generale" sau a „legiferării prin trimitere" la incriminarea unor acţiuni sau inacţiuni nu este incompatibilă, în sine, cu exigenţele articolului 7 din Convenţie. Citite împreună, prevederea la care se face trimitere şi norma de trimitere trebuie să-i permită persoanei vizate să prevadă, dacă este necesar cu ajutorul asistenţei juridice corespunzătoare, conduita care îi poate angaja răspunderea penală (a se vedea Avizul consultativ al Curţii Europene din 29 mai 2020 pentru Curtea Constituţională a Armeniei, § 70 şi § 74).

Curtea notează că, pe baza competenței sale exclusive de a reglementa prin lege organică infracțiunile, potrivit articolului 72 alin. (3) lit. n) din Constituție, Parlamentul a incriminat la articolul 248 alin. (1) din Codul penal introducerea pe sau scoaterea de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, dacă valoarea mărfurilor este mai mare de 8000 de unități convenționale (a se vedea DCC nr. 30 din 22 martie 2022, § 40).

În contextul încălcării regulilor de introducere sau scoatere în/de pe teritoriul Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor şi altor valori patrimoniale, Curtea, în jurisprudenţa sa, a menționat că pentru a determina sensul unor noțiuni precise, destinatarii legii trebuie să recurgă la normele Codului vamal care reglementează procedurile vamale de introducere şi scoatere a mărfurilor în/din teritoriul vamal (a se vedea DCC nr. 105 din 5 august 2025, § 23), precum și la alte norme juridice relevante.

În acest sens, Curtea observă că articolul 142 alin. (1) din Codul vamal stabilește că mărfurile introduse pe teritoriu vamal sunt supuse, de la data introducerii, unei supravegheri vamale și fac obiectul controalelor vamale. De asemenea, prevederea mai menționează că aceste mărfuri și „mărfurile care încalcă anumite drepturi de proprietate intelectuală şi sumele de bani în numerar" fac, dacă este cazul, obiectul prohibițiilor sau al restricțiilor justificate, inclusiv al controlului vizând precursorii de droguri, precum şi al aplicării măsurilor de conservare şi administrare a patrimoniului piscicol şi a celor de politică comercială.

Totodată, Curtea observă că, potrivit articolului 333 alin. (3) lit. e) din Codul vamal, și în cazul scoaterii mărfurilor de pe teritoriu vamal, banii în numerar fac parte din lista mărfurilor care urmează a fi supuse supravegherii vamale și care pot face obiectul controalelor vamale.

În mod suplimentar, Curtea notează că articolul 373 din Codul vamal precizează că la efectuarea controlului vamal al valorilor valutare se aplică prevederile Legii nr. 62 din 21 martie 2008 privind reglementarea valutară. În acest context, Curtea observă că Parlamentul a definit valorile valutare în articolul 3 pct. 7) din această Lege ca numerar în valută străină şi în monedă națională, valori mobiliare materializate şi instrumente de plată exprimate în valută străină şi în monedă națională.

Mai mult, Parlamentul a stabilit la articolul 33 din Legea privind reglementarea valutară obligația declarării valorilor valutare care se introduc în sau se scot din Republica Moldova. Astfel, potrivit alin. (1) lit. a) din acest articol, persoanele fizice rezidente şi nerezidente sunt obligate să declare în scris valorile valutare organelor vamale ale Republicii Moldova la introducerea în sau scoaterea din Republica Moldova a numerarului în monedă națională, precum şi a numerarului şi cecurilor de călătorie în valută străină în valoare de 10000 euro (sau echivalentul acestora) sau mai mult de persoană/călătorie.

Prin urmare, Curtea constată că destinatarul legii are suficiente repere şi poate stabili care sunt acțiunile şi omisiunile care angajează răspunderea penală pentru comiterea infracțiunii de contrabandă cu mărfuri. Prin urmare, Curtea nu constată incidența articolelor 1 alin. (3), 22 și 23 din Constituţie.

În aceste condiții, Curtea observă că, sub aparența unor critici referitoare la neclaritatea normelor contestate, autorul sesizării pune în discuție o chestiune de interpretare și aplicare a legii și îşi manifestă dezacordul în privința acuzației penale înaintate în cauza în care a ridicat excepția.

Prin urmare, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 27 alineatele (2) și (3) lit. d), 37 și 40 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională DECIDE: 1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a cuvântului „mărfurilor" din articolul 248 alin. (1) din Codul penal, ridicată de dl avocat Veaceslav Dandeș, în interesele dnei Liudmila Ghenova, în dosarul nr. 1-36/2026, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Domnica MANOLE Chișinău, 16 iulie 2026 DCC nr. 119 Dosarul nr. 79g/2026