Decizie nr. 160 din 08.10.2026

La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 367 alin. (11) din Codul de procedură penală, ridicată de dna avocată Tatiana Tampei, în interesele dlui Leonid Pleșca, în dosarul nr. 1-2614/2023, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna Liliana Cușcă, judecător de la Judecătoria Chișinău, pe baza articolului 135 alin. (1) lit. a) şi lit. g) din Constituţie. ÎN FAPT A. Circumstanțele procesului penal

Pe rolul Judecătoriei Chișinău se află cauza penală de învinuire a dlui Leonid Pleșca de comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 326 alin. (1) din Codul penal (trafic de influență) .

Printr-o încheiere din 25 noiembrie 2025, instanța de judecată a dispus anunțarea în căutare a dlui Leonid Pleșca din cauza sustragerii sale de la examinarea cauzei.

La 12 ianuarie 2026, dl Leonid Pleșca i-a solicitat instanței să fie audiat prin intermediul videoconferinței, motivând că se află în afara hotarelor Republicii Moldova și că dorește să depună declarații și să-și exercite dreptul la apărare.

Printr-o încheiere, instanța de judecată a respins acest demers. În motivarea acestei soluții, instanța a precizat că articolul 367 din Codul de procedură penală nu le oferă inculpaților care se sustrag de la judecarea cauzei posibilitatea de a pleda în fața instanței de judecată prin intermediul videoconferinței.

Ulterior, dna avocată Tatiana Tampei a ridicat, în interesele dlui Leonid Pleșca, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 367 alin. (11) din Codul de procedură penală.

Printr-o încheiere din 26 ianuarie 2026, completul de judecată a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia. B. Legislația pertinentă 2

Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003, sunt următoarele: Articolul 367 Audierea inculpatului „(1) Dacă inculpatul acceptă să fie audiat, preşedintele şedinţei de judecată îl întreabă în ce relaţii se află cu partea vătămată şi îi propune să declare tot ce ştie despre fapta pentru care cauza a fost trimisă în judecată. Primii îi pot pune întrebări apărătorul şi participanţii la proces din partea apărării, apoi procurorul şi ceilalţi participanţi din partea acuzării. (11) La cererea inculpatului aflat în detenţie sau din oficiu, instanţa poate dispune, printr-o încheiere motivată, care poate fi atacată odată cu sentinţa, audierea acestuia prin intermediul videoconferinţei. Audierea inculpatului aflat în detenţie prin intermediul videoconferinţei are loc la sediul instituţiei penitenciare care dispune de mijloace tehnice corespunzătoare şi care verifică identitatea inculpatului. Participarea apărătorului la audierea prin intermediul videoconferinţei este 3

Autorul sesizării susține că norma contestată reglementează în mod exclusiv audierea prin intermediul videoconferinței a inculpaților aflați în detenție, fără a prevedea aceeași posibilitate pentru inculpații care se află peste hotarele țării și care, din motive pe care acesta le consideră obiective, nu se pot prezenta fizic la ședința de judecată, însă își manifestă în mod expres dorința de a oferi declarații prin intermediul videoconferinței.

În opinia autorului sesizării, acest tratament diferențiat afectează dreptul la apărare și accesul liber la justiție.

În opinia autorului excepției, norma contestată contravine articolelor 16, 20, 23, 26 și 54 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reprezentantul unei părţi în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 367 alin. (1¹) din Codul de procedură penală, sub aspectul omisiunii legislative de a reglementa posibilitatea audierii prin videoconferință a inculpaților aflați în afara teritoriului țării, atunci când aceștia s-au sustras de la judecarea cauzei și au fost anunțați în căutare.

Curtea observă că prevederile contestate au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva pretinsei obligații a statului de a reglementa audierea prin videoconferință a inculpatului care nu este privat de libertate, se află peste hotarele țării și a fost autorizată de instanță judecarea acestuia în lipsă. În Decizia de inadmisibilitate nr. 128 din 6 august 2026, Curtea a reținut că, deși articolele 20 și 26 din Constituție îi garantează inculpatului dreptul de a fi audiat de către instanța de judecată, acestea nu stabilesc modalitatea în care audierea trebuie realizată. În consecință, articolele 20 și 26 din Constituție nu pot fi interpretate în sensul că ar impune statului obligația pozitivă de a institui un mecanism de audiere prin videoconferință a inculpatului aflat peste hotarele Republicii Moldova în procedura de judecare în lipsă. Reglementarea acestei chestiuni se încadrează în marja discreționară a Parlamentului (a se vedea DCC nr. 128 din 6 august 2026, § 41).

În aceste condiții, Curtea reține că dacă Constituția nu impune o asemenea obligație pozitivă în cazul inculpatului care nu este privat de libertate, se află peste hotarele țării și a fost autorizată de instanță judecarea acestuia în lipsă, a fortiori ea nu poate fi interpretată ca impunând instituirea unui asemenea mecanism în cazul inculpatului dat în căutare. Prin urmare, considerentele Deciziei nr. 128 din 6 august 2026 sunt aplicabile și în prezenta cauză. 4