SCHMID v. AUSTRIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
SCHMID v. AUSTRIA (CtEDO, 2003)
PRIMEA SECȚIUNE DECIZIE Nr. 60560/00 de către Wolfgang SCHMID împotriva Austria Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care a stat la 12 iunie 2003 în calitate de Cameră compusă de Președintele C.L. Rozakis Bonello dna Tulkens Levits dna Botoucharova Kovler dna Steiner, judecători și grefierul adjunct al secțiunii Nielsen având în vedere cererea depusă la 30 iunie 2000, Având în vedere observațiile prezentate de guvernul contestat și observațiile prezentate în răspuns de reclamant, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE, dl Wolfgang Schmid, este un național austriac, care locuiește în Viena. El este reprezentat în fața Curții de prunbaumer, Themmer & Toth, avocați care practică la Viena. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează. La 20 aprilie 1993, reclamantul, în numele unei societăți deținute de el, a instituit o procedură civilă împotriva unui client. La 9 iulie și 3 decembrie 1993, Curtea Civilă Regională de la Viena ( Landesgericht ) a avut ședințe și a suspendat cazul. La 7 iunie 1995, după preluarea cazului de către un alt judecător, Curtea Regională a solicitat expertului desemnat să își prezinte raportul. La 25 aprilie 1996, după modificarea avizului de expert la cererea reclamantului, Curtea Regională a organizat o audiere și a hotărât să repete prezența probelor ( Neudurchführung der Verhandlung Între timp, cazul a fost preluat de un alt judecător. La 3 martie 1997, Curtea Regională a organizat o audiere și a hotărât să repete prezența probelor deoarece, între timp, cazul a fost preluat de un alt judecător. La 3 septembrie 1998, Curtea Regională a organizat o audiere și a hotărât să repete prelevarea probelor ca, între timp, cazul a fost preluat de un alt judecător. La 22 februarie 2000, reclamantul a depus o cerere de accelerare a procedurii (Fristetzungsantrag ) în temeiul articolului 91 din Legea Curții austriece ( Gerichtsorganizationsgesetz ). În special, el a solicitat ca Curtea regională să fie ordonată să desfășoare o ședință și să ia o decizie. La 3 octombrie 2000, Curtea Regională a organizat o audiere și a hotărât să repete prezența probelor ca, între timp, cazul a fost preluat de un alt judecător. În plus, instanța a suspendat audierea la 29 noiembrie 2000. La 30 martie 2001 au fost instituite proceduri de faliment împotriva inculpatului și, prin urmare, procedurile civile referitoare la cererea reclamantului au fost suspendate. La 4 martie 2002, reclamantul și inculpatul, în cursul procedurii de faliment, au încheiat un acord privind cererea reclamantului. COMPLAINT Reclamantul se plânge în temeiul articolului 6 din Convenție cu privire la durata procedurii. HOTĂRÂREA La 25 aprilie 2003, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Declar că Guvernul propune să plătească sumele de 13,330 euro (EUR) Wolfgang Schmid în ceea ce privește cererea nr. 60560/00 privind o exgrație Această sumă (13 330 EUR) acoperă orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, care vor fi plătite fără impozite aplicabile, în termen de trei luni de la notificarea hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenție. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” La 23 aprilie 2003, Curtea a primit următoarea declarație de la solicitant: „Am remarcat că guvernul austriac îmi propune să plătească valoarea de 13,330 euro (EUR) pe bază exgrațială în ceea ce privește cererea de mai sus pe care este în așteptare în fața Curții. Această sumă (13330) EUR trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile. Acesta va fi plătit fără impozite care pot fi aplicabile, în termen de trei luni de la notificarea deciziei luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenție. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Accept oferta și retrag cererea depunând orice alte cereri împotriva Austriai în ceea ce privește cererea. Declar că aceasta constituie o soluționare finală a cazului.” Curtea reiterează termenii articolului 37 § 1 din Convenție care, în măsura în care este relevant, citește după cum urmează: „1. Curtea poate, în orice etapă a procedurii, să decidă să scoată o cerere din lista cazurilor în care circumstanțele conduc la concluzia că (a) reclamantul nu intenționează să își continue cererea; (b) a fost rezolvată chestiunea;. Cu toate acestea, Curtea continuă examinarea cererii în cazul în care respectul drepturilor omului, astfel cum este definit în Convenția și în Protocolurile sale, este necesar.” Curtea ia act de acordul achiziționat între părți și consideră că reclamantul nu mai intenționează să își continue cererea și că această chestiune a fost rezolvată. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită continuarea examinării cererii. În consecință, cererea ar trebui eliminată din listă în conformitate cu art. 37 § 1 lit. (a) și (b) din Convenție. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate întreruperea aplicării articolului 29 § 3 din Convenție; hotărăște să scoată aplicarea din lista de cazuri. Søren Nielsen Christos Rozakis Președintele adjunct al grefierului