- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 12 iunie 2003
- Stat pârât
- AUT
- Articole
- Articolul 6
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 6
- Inadmisibil — Articolul 6
- Prejudiciu moral — sumă acordată
- Cheltuieli de judecată — cerere respinsă
Malek împotriva Austriei
Traducere în română Auto
Reclamantul s-a născut în 1963 și trăiește în Krems (Austria). El este avocat profesionist. Pe 18 iunie 1993 un coleg, dl P., a prezentat o informație disciplinară împotriva reclamantului, susținând că a încălcat onoare și reputația profesiei în contextul procedurii penale administrative privind infracțiunile de trafic. El a fost suspectat că s-a comportat prost în direcția intervenției ofițerilor de poliție în timpul unui control de trafic prin amenințarea lor cu probleme legate de locuri de muncă în cazul în care l-au acuzat de infracțiuni de trafic. În continuare, la 10 septembrie 1993, Consiliul disciplinar al Camerei Baruri din Austria (Disziplinarrat der Niederösterreichischen Rechtsanwaltskammer), la cererea Procurorului Bar (Kammeranwalt), a numit comisar investigator (Untersuchungskommissär).
La 16 septembrie 1993, comisarul investigator a informat reclamantul că a fost deschisă o procedură disciplinară împotriva acestuia și l-a solicitat să depună observații în ceea ce privește acuzațiile împotriva acestuia. La 4 octombrie 1993, reclamantul a respectat această cerere. La 13 iunie 1994, comisarul investigator a prezentat un raport Consiliului disciplinar. La 7 octombrie 1994, Consiliul disciplinar a întrerupt procedura împotriva reclamantului. Procurorul Camerei Barului a depus un recurs împotriva acestei decizii. 10. La 15 decembrie 1994, reclamantul a prezentat observațiile sale cu privire la recurs. 11. La 20 februarie 1995, comitetul de apel (Oberste Berufungs- und Disziplinarkommission) a permis apelul procurorului din sala de judecată și a trimis cazul Consiliului disciplinar.
12. În august 1995, după preluarea cazului de către un alt comisar investigator, acesta a fost de acord cu Hotărârea Poliției Federale de la Viena (Bundespolizeidiktion) pentru a pune în întrebări ofițerii de poliție implicați în controlul traficului în cauză prin scrisori rogatorii. La 3 noiembrie 1995, el a depus scrisori rogatorii la Curtea de District Donaustadt (Bezirksgericht) care au fost transferate ulterior la Curtea de District Josefstadt. 13. La 13 decembrie 1995, cei doi ofițeri de poliție au fost interogați de Curtea de District Josefstadt. 14. La 8 februarie 1996, Comisarul Investigatorilor și-a prezentat raportul Consiliului Disciplinar. 15. La 3 iunie 1996, Consiliul Disciplinar a decis să deschidă procedura principală la 31 iulie 1996. 16. La 30 august 1996, reclamantul și-a depus observațiile.
17. La 20 septembrie 1996, Consiliul Disciplinar a stabilit o audiție pentru 14 octombrie 1996 și a convocat reclamantul, soțul său și cei doi polițiști. Întrucât soțul reclamantului și un ofițer de poliție au susținut că nu au putut să apară la acea dată, ședința a fost anulată. 18. La 24 februarie 1997, Curtea Constituțională a emis o decizie privind compunerea Consiliului disciplinar, în cadrul procedurilor nerespectate de actualul consiliu. La 15 mai 1997, după o discuție internă cu privire la consecințele hotărârii Curții Constituționale pentru procedurile în cauză, dl F a fost numit nou președinte al Consiliului disciplinar. 19. La 17 septembrie 1997, Consiliul disciplinar a stabilit o ședință pentru 6 octombrie 1997. Soțul reclamantului și cei doi ofițeri de poliție au susținut că nu ar putea apărea la acea dată.
20. La 19 septembrie 1997, reclamantul a depus observații și a contestat președintele și un alt membru al Consiliului disciplinar pentru prejudecăți. 21. La 23 septembrie 1997 a fost numit un nou președinte. 22. La 6 octombrie 1997, Consiliul disciplinar a avut o audiere. Consiliul disciplinar a suspendat cazul și a hotărât să obțină dosarul privind procedurile penale administrative împotriva reclamantului. 23. La 9 februarie 1998, Consiliul disciplinar a solicitat Direcției Poliției Federale de la Viena să prezinte dosarul privind procedurile penale administrative împotriva reclamantului. 24. La 5 august 1998, din moment ce dosarul în cauză a fost transmis unei alte autorități administrative, Consiliul disciplinar a depus o nouă cerere de depunere a dosarului.
25. La 6 august 1998, Consiliul disciplinar a stabilit o audiere pentru 14 septembrie 1998. Reclamantul a contestat din nou un membru al Consiliului disciplinar pentru prejudecăți. 26. La 14 septembrie 1998, Consiliul disciplinar a organizat o audiere. Singurul martor auzit a fost unul dintre cei doi ofițeri de poliție, ceilalți martori și reclamantul au susținut că nu au putut să apară. 27. La 14 octombrie 1998, Consiliul disciplinar a stabilit o altă audiere pentru 9 noiembrie 1998. La 9 noiembrie 1998, Consiliul disciplinar a organizat o audiere și a condamnat reclamantul în temeiul articolului 10 § 2 din Legea avocaților. Acesta a constatat că s-a comportat greșit cu privire la intervenția ofițerilor de poliție în timpul unui control al traficului amenințandu-i cu probleme legate de locuri de muncă în cazul în care l-au acuzat de infracțiuni de trafic.
Reclamantul a încălcat astfel onoarea și reputația profesiei. Consiliul disciplinar i-a ordonat să plătească o amendă suplimentară de 10.000 ATS, deoarece era deja ordonat să plătească 25.000 ATS în alte patru seturi de proceduri disciplinare. 29. La 15 decembrie 1998, reclamantul a interzis un recurs împotriva acestei decizii și, la 11 ianuarie 1999, Procurorul Camerei Barului a prezentat observațiile sale în răspuns. 30. La 14 iunie 1999, comisia de apel a respins recursul reclamantului. 31. La 30 septembrie 1999, reclamantul a depus o plângere la Curtea Constituțională (Verfassungsgerichtshof). El s-a plâns, printre altele, cu privire la durata procedurii și a susținut că autoritățile disciplinare nu au luat în considerare durata excesivă a procedurii ca circumstanțe atenuante.
32. La 29 februarie 2000, Curtea Constituțională a respins plângerea reclamantului, decizia care a fost depusă în favoarea reclamantului la 6 aprilie 2000. 33. Secțiunea 10 § 2 din Legea Avocaților (Rechtsanwaltsordung) prevede că un avocat practicant este obligat să păstreze onoarea și reputația profesiei prin conduita sa sinceră și sinceră. 34. Secțiunea 16 § 1 din Legea disciplinară (Disziplinarstatut), în versiunea aplicabilă la momentul material, prevede următoarele sancțiuni disciplinare: o reprimare scrisă, o amendă de până la ATS 500.000, o interdicție de exercitare în calitate de avocat pentru o perioadă de maximum un an și de a fi eliminată din rolul de bar.
4. The applicant was born in 1963 and lives in Krems (Austria). He is a practising lawyer by profession.
On 18 June 1993 a colleague, Mr P., laid a disciplinary information against the applicant alleging that he had infringed the profession’s honour and reputation in the context of administrative criminal proceedings relating to traffic offences. He was suspected of having misbehaved towards intervening police officers during a traffic control by threatening them with job-related troubles in case they charged him with traffic offences. Subsequently, on 10 September 1993 the Disciplinary Council of the Lower Austrian Bar Chamber (Disziplinarrat der Niederösterreichischen Rechtsanwaltskammer), upon request of the Bar Chamber’s Prosecutor (Kammeranwalt), appointed an Investigating Commissioner (Untersuchungskommissär).
On 16 September 1993 the Investigating Commissioner informed the applicant that disciplinary proceedings against him were opened and requested him to file observations as regards the charges against him.
On 4 October 1993 the applicant complied with this request.
On 13 June 1994 the Investigating Commissioner submitted a report to the Disciplinary Council.
On 7 October 1994 the Disciplinary Council discontinued the proceedings against the applicant. The Bar Chamber’s Prosecutor filed an appeal against this decision.
On 15 December 1994 the applicant submitted his observations on the appeal.
On 20 February 1995 the Appeals Board (Oberste Berufungs- und Disziplinarkommission) allowed the Bar Chamber’s Prosecutor’s appeal and remitted the case to the Disciplinary Council.
In August 1995, after the case had been taken over by another Investigating Commissioner, the latter agreed with the Vienna Federal Police Directorate (Bundespolizeidirektion) to question the police officers involved in the traffic control at issue by way of letters rogatory. On 3 November 1995 he filed letters rogatory with the Donaustadt District Court (Bezirksgericht) which were subsequently transferred to the Josefstadt District Court.
On 13 December 1995 the two police officers were questioned by the Josefstadt District Court.
On 8 February 1996 the Investigating Commissioner submitted his report to the Disciplinary Council.
On 3 June 1996 the Disciplinary Council, upon the Investigating Commissioner’s report, decided to open the main proceedings. This decision was served on the applicant on 31 July 1996.
On 30 August 1996 the applicant filed his observations.
On 20 September 1996 the Disciplinary Council fixed a hearing for 14 October 1996 and summoned the applicant, his spouse and the two police officers. As the applicant’s spouse and one police officers submitted that they could not appear at that date, the hearing was cancelled.
On 24 February 1997 the Constitutional Court, in proceedings unrelated to the present one’s, issued a decision concerning the composition of the Disciplinary Council. On 15 May 1997, after an internal discussion of the consequences of the Constitutional Court’s decision for the proceedings at issue, Mr F was appointed as new chairman of the Disciplinary Council.
On 17 September 1997 the Disciplinary Council fixed a hearing for 6 October 1997. The applicant’s spouse and the two police officers submitted that they could not appear at that date.
On 19 September 1997 the applicant filed observations and challenged the chairman and another member of the Disciplinary Council for bias.
On 23 September 1997 a new chairman was appointed.
On 6 October 1997 the Disciplinary Council held a hearing. The applicant requested to summon his spouse for the next hearing. The Disciplinary Council adjourned the case and decided to obtain the file concerning the administrative criminal proceedings against the applicant.
On 9 February 1998 the Disciplinary Council requested the Vienna Federal Police Directorate to submit the file concerning the administrative criminal proceedings against the applicant.
On 5 August 1998, since the file at issue had meanwhile been transmitted to an other administrative authority, the Disciplinary Council filed a new request to submit the file.
On 6 August 1998 the Disciplinary Council fixed a hearing for 14 September 1998. The applicant again challenged a member of the Disciplinary Council for bias.
On 14 September 1998 the Disciplinary Council held a hearing. The only witness heard was one of the two police officers, the other witnesses and the applicant submitted that they were not able to appear.
On 14 October 1998 the Disciplinary Council fixed another hearing for 9 November 1998. The applicant again challenged two members of the Disciplinary Council for bias and submitted that he was prevented from appearing.
On 9 November 1998 the Disciplinary Council held a hearing and convicted the applicant under section 10 § 2 of the Lawyers Act. It found that he had misbehaved towards intervening police officers during a traffic control by threatening them with job-related troubles in case they charged him with traffic offences. The applicant had thereby infringed the profession’s honour and reputation. The Disciplinary Council ordered him to pay an additional fine of ATS 10,000 as he had already been ordered to pay ATS 25,000 in four other sets of disciplinary proceedings.
On 15 December 1998 the applicant filed an appeal against this decision and on 11 January 1999 the Bar Chamber’s Prosecutor submitted his observations in reply.
On 14 June 1999 the Appeals Board dismissed the applicant’s appeal.
On 30 September 1999 the applicant lodged a complaint with the Constitutional Court (Verfassungsgerichtshof). He complained, inter alia, about the length of the proceedings and claimed that the disciplinary authorities had failed to take the excessive length of the proceedings into account as a mitigating circumstance.
On 29 February 2000 the Constitutional Court dismissed the applicant’s complaint. This decision was served on the applicant on 6 April 2000.
Section 10 § 2 of the Lawyers Act (Rechtsanwaltsordung) provides that a practising lawyer is obliged to preserve the honour and reputation of the profession by his honest and sincere conduct.
Section 16 § 1 of the Disciplinary Act (Disziplinarstatut), in the version applicable at the material time, provided for the following disciplinary penalties: a written reprimand, a fine of up to ATS 500,000, a prohibition on practising as a lawyer for a period not exceeding one year and being struck off the bar roll.