Camara Pestana împotriva Portugaliei

Rezoluția ResDH(2003) 134 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 16 mai 2002 (definită la 16 august 2002) în cauza Camara Pestana împotriva Portugaliei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 22 iulie 2003, cu ocazia celei de-a 847-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost reținută prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare "Convenția"), având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 16 mai 2002 în cauza Camara Pestana și, odată definitivă, transmisă Comitetului miniștrilor în temeiul articolelor 44 și 46 din Convenție, care reamintește că la originea acestei cauze se află o cerere (nr. 47460/99) adresată împotriva Portugaliei, introdusă în fața Curții Europene a Drepturilor Omului la 1 martie 1999 în temeiul articolului 34 din Convenție, de către M. Vasco Novais Camara Pestana, resortisant portughez, și că Curtea a declarat admisibil faptul că, în mod unanim, a declarat că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție, în hotărârea sa din 16 mai 2002 Curtea a declarat în unanimitate că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din convenție.

a declarat că guvernul statului pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă, 5 500 EUR pentru prejudicii morale și 750 EUR pentru cheltuieli și că aceste sume ar trebui să majoreze un interes simplu de 7% l … a respins pretențiile reclamantului în materie de satisfacție echitabilă pentru surplus, având în vedere normele adoptate de Comitetul de Miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din Convenția de invitare a guvernului statului pârât la mai multe informații cu privire la măsurile luate în urma hotărârii din 16 mai 2002, ținând cont de obligația pe care Portugalia a respectat-o conform art. 46 alin. (1) din Convenția S.S.S., fiind asigurat că, la 16 ianuarie 2003, după expirarea termenului acordat, guvernul statului pârât i-a plătit reclamantului sumele prevăzute în hotărârea din 16 mai 2002 și că dobânda de întârziere datorată fusese plătită în aceeași zi; Întrucât, în cursul examinării acestei cauze de către Comitetul miniștrilor, guvernul statului pârât a indicat că hotărârea Curții a fost transmisă autorităților direct în cauză și că problema duratei procedurilor judiciare era în curs de examinare în scopul de a verifica dacă astfel de proceduri pot fi încheiate într-un termen rezonabil Declar că, după ce a luat cunoștință de informațiile furnizate de Guvernul Portugaliei,

acesta și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză.

Résolution ResDH(2003)134 relative à l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme du 16 mai 2002 (définitif le 16 août 2002) dans l’affaire Câmara Pestana contre le Portugal (adoptée par le Comité des Ministres le 22 juillet 2003, lors de la 847e réunion des Délégués des Ministres) Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales telle qu’amendée par le Protocole n° 11 (ci-après dénommée «la Convention»), Vu l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme rendu le 16 mai 2002 dans l’affaire Câmara Pestana et transmis une fois définitif au Comité des Ministres en vertu des articles 44 et 46 de la Convention ; Rappelant qu’à l’origine de cette affaire se trouve une requête (n° 47460/99) dirigée contre le Portugal, introduite devant la Cour européenne des Droits de l’Homme le 1er mars 1999 en vertu de l’article 34 de la Convention, par M. Vasco Novais Câmara Pestana, ressortissant portugais, et que la Cour a déclaré recevable le grief relatif à l’excessive durée d’une procédure portant sur des droits et obligations de caractère civil devant les juridictions administratives ; Considérant que dans son arrêt du 16 mai 2002 la Cour, à l’unanimité : - a dit qu’il y avait eu violation de l’article 6, paragraphe 1, de la Convention ;

- a dit que le gouvernement de l’Etat défendeur devait verser au requérant, dans les trois mois à compter du jour où l’arrêt sera devenu définitif, 5 500 euros pour préjudice moral et 750 euros pour frais et dépens et que ces montants seraient à majorer d’un intérêt simple de 7% l’an à compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au versement ; - a rejeté les prétentions du requérant en matière de satisfaction équitable pour le surplus ; Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention ; Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures prises à la suite de l’arrêt du 16 mai 2002, eu égard à l’obligation qu’a le Portugal de s’y conformer selon l’article 46, paragraphe 1, de la Convention ; S’étant assuré que le 16 janvier 2003, après l’expiration du délai imparti, le gouvernement de l’Etat défendeur avait versé au requérant les sommes prévues dans l’arrêt du 16 mai 2002, et que les intérêts de retard dus avaient été versés le même jour, Attendu que lors de l’examen de cette affaire par le Comité des Ministres,

le gouvernement de l’Etat défendeur a indiqué que l’arrêt de la Cour avait été transmis aux autorités directement concernées et que la question des durées de procédures judiciaires était en cours d’examen dans le but de vérifier que de telles procédures puissent être closes dans un délai raisonnable ; Déclare, après avoir pris connaissance des informations fournies par le Gouvernement du Portugal, qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire.