Logica - Moveis de Organizacao, Lda, împotriva Portugaliei

Rezoluția ResDH(2003)143 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 19 decembrie 2002 (Rezoluție prietenoasă) în cazul Lógica - Móveis de Organização, Lda împotriva Portugaliei (Aprobată de Comitetul de Miniștri la 22 iulie 2003 la cea de-a 847-a ședință a Deputaților Miniștri) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea finală a Curții Europene a Drepturilor Omului în cazul Lógica Móveis Organização, Lda, transmisă la 19 decembrie 2002 și transmisă în aceeași zi Comitetul de Miniștri în temeiul articolului 46 din Convenție; reamintind că cazul a fost originat într-o cerere (nr. 54483/00) împotriva Portugaliei, depusă la 12 ianuarie 2000 la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în temeiul articolului 34 din Convenția de la Lógica Móveis Organização, Lda, o societate privată încorporată în temeiul dreptului portughez, și că Curtea a declarat admisibilă plângerea legată de lungimea excesivă a anumitor proceduri penale combinate cu acțiunile civile pentru daune; întrucât, în hotărârea sa din 19 decembrie 2002, Curtea, după ce a luat notă oficială de o soluție prietenoasă aprobată de guvernul statului reclamant și societății reclamante,

și după ce a fost convinsă că soluția se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția sau în Protocolurile sale, a hotărât în unanimitate să scoată cazul din lista sa și a luat act de angajamentul părților de a nu solicita o reexaminare a cazului în fața Marei Camere; întrucât, în cadrul soluționării prietenoase menționate mai sus, s-a convenit că guvernul Portugaliei va plăti societății reclamante sumele de 3 500 de euro în ceea ce privește prejudiciile morale și 1 250 de euro în ceea ce privește costurile și cheltuielile, în termen de trei luni, începând cu notificarea hotărârii; Amintind că art. 44 alineatul (2) din Regulamentul Curții prevede că socoteala unei cauze se efectuează prin intermediul unei hotărâri pe care președintele le transmite Comitetului de Miniștri după ce devine finală pentru a-l permite să supravegheze, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenție, executarea oricăror întreprinderi care ar fi putut fi atașate la discontinuarea sau soluția acestei chestiuni; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; Având în vedere faptul că, la 6 martie 2003, în termenul convenit în conformitate cu termenul de soluționare prietenoasă,

Guvernul Statului pârât a plătit societății reclamante sumele prevăzute în soluționarea prietenoasă și că nu este necesară nicio altă măsură în acest caz pentru a se conforma hotărârii Curții, Declară, după ce a luat act de informațiile furnizate de Guvernul Portugaliei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz.

Resolution ResDH(2003)143 concerning the judgment of the European Court of Human Rights of 19 December 2002 (Friendly settlement) in the case of Lógica - Móveis de Organização, Lda against Portugal (Adopted by the Committee of Ministers on 22 July 2003 at the 847th meeting of the Ministers’ Deputies) The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms as amended by Protocol No. 11 (hereinafter referred to as “the Convention”), Having regard to the final judgment of the European Court of Human Rights in the case of Lógica ‑ Móveis de Organização, Lda delivered on 19 December 2002 and transmitted the same day to the Committee of Ministers under Article 46 of the Convention; Recalling that the case originated in an application (No. 54483/00) against Portugal, lodged with the European Court of Human Rights on 12 January 2000 under Article 34 of the Convention by Lógica ‑ Móveis de Organização, Lda, a private company incorporated under Portuguese law, and that the Court declared admissible the complaint related to the excessive length of certain criminal proceedings combined with civil action for damages; Whereas in its judgment of 19 December 2002 the Court,

after having taken formal note of a friendly settlement reached by the government of the respondent state and the applicant company, and having been satisfied that the settlement was based on respect for human rights as defined in the Convention or its Protocols, decided unanimously to strike the case out of its list and took note of the parties’ undertaking not to request a re-hearing of the case before the Grand Chamber; Whereas under the above-mentioned friendly settlement it was agreed that the Government of Portugal would pay the applicant company the sums of 3 500 euros in respect of non-pecuniary damage and 1 250 euros in respect of costs and expenses, within three months as from the notification of the judgment; Recalling that Rule 44, paragraph 2, of the Rules of the Court provides that the striking-out of a case shall be effected by means of a judgment which the President shall forward to the Committee of Ministers once it has become final in order to allow it to supervise, in accordance with Article 46, paragraph 2 of the Convention, the execution of any undertakings which may have been attached to the discontinuance or solution of the matter; Having regard to the Rules adopted by the Committee of Ministers concerning the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention; Having satisfied itself that on 6 March 2003,

within the time-limit agreed to under the terms of the friendly settlement, the government of the respondent state had paid the applicant company the sums provided for in the friendly settlement and that no other measure was required in the present case to conform to the Court’s judgment, Declares, after having taken note of the information supplied by the Government of Portugal, that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case.