AFFAIRE VGT VEREIN GEGEN TIERFABRIKEN CONTRE LA SUISSE

Rezoluția ResDH(2003) 125 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 iunie 2001 (definită la 28 septembrie 2001) în cauza VGT Verein gegen tirefabriken împotriva Elveției (adoptată de Comitetul de Miniștri la 22 iulie 2003, în cadrul celei de-a 847-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost reținută prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare "nr. 11"), având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 28 iunie 2001 în cauza VGT Verein gegen Tierfabriken și a fost transmis definitiv Comitetului miniștrilor în temeiul articolelor 44 și 46 din convenție Reamintind faptul că, la originea acestei cauze, se află o cerere (nr. 24699/94) formulată împotriva Elveției, introdusă în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 13 iulie 1994 în temeiul fostului articol 25 din Convenție, de VGT Verein gegen tienfabriken, o asociație de drept elvețian, și că Curtea, sesizată cu privire la această cauză în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul de la Lisabona, 11, a declarat admisibil, printre altele, în ianuarie 1994, să difuzeze o publicitate a asociației reclamante din cauza caracterului său vădit politic, având în vedere că, în hotărârea sa din 28 iunie 2001, Curtea, în unanimitate, - a respins excepția preliminară a guvernului a spus că a existat o încălcare a art. 10 din Convenție a spus că . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a spus că statul pârât trebuie să plătească societății reclamante, în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă, 20 000 de franci elvețieni pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată și că această sumă ar trebui să majoreze un interes simplu cu 5 % laan de la expirarea termenului respectiv și până la plata plății a respins pretențiile asociației reclamante în materie de satisfacție echitabilă pentru surplus, având în vedere normele adoptate de Comitetul miniștrilor privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din Convenția de invitare a guvernului statului pârât în legătură cu măsurile luate ca urmare a hotărârii din 28 Iunie 2001, având în vedere obligația Elveția de a se conforma în conformitate cu art. 46 alin. (1) din Convenție Având în vedere că, la examinarea acestei cauze, guvernul statului pârât i-a dat acestuia informații cu privire la măsurile luate pentru a evita noi încălcări similare celei constatate în prezenta hotărâre, informații rezumate în anexa la prezenta rezoluție În conformitate cu art. 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză, guvernul din statul membru în cauză a plătit societății reclamante suma prevăzută în hotărârea din 28 iunie 2001 în termenul stabilit, după ce a luat cunoștință de informațiile furnizate de guvernul Elveției, pe care și le-a îndeplinit în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție. Anexă la Rezoluția ResDH(2003)125 Informații furnizate de guvernul Elveției la examinarea cauzei VGT Verein gegen tienfabriken de către Comitetul miniștrilor În ceea ce privește măsurile cu caracter individual, hotărârea Curții Europene de Justiție a fost transmisă recurentei, astfel încât aceasta să poată prezenta o cerere de revizuire a hotărârii pronunțate de Tribunalul Federal la 20 august 1997. În ceea ce privește măsurile cu caracter general, hotărârea Curții a fost difuzată pe lângă Oficiul Federal pentru Comunicații, Serviciul Juridic al Departamentului Federal pentru Mediu, Transporturi, Energie și Comunicații și Tribunalul Federal. În plus, hotărârea Curții a fost publicată în revista Jurisprudență a autorităților administrative ale Confederației, nr. 65/IV(2001) și poate fi consultată prin următoarea adresă de e-mail: http://www.vpb.admin.ch/franz/cont/heft/654som.html În raportul Consiliului Federal privind activitățile Elveției în Consiliul Europei din 2001, publicat în Foaia Federală (Foaia Federală) nr.8/2002, a fost menționată și în raportul Consiliului Federal privind activitățile Elveției. Guvernul Elveției consideră că, având în vedere informațiile menționate mai sus, nu mai există riscul ca încălcarea constatată în prezenta cauză să se repete și că, prin urmare, și-a îndeplinit obligațiile în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție.

Résolution ResDH(2003)125

relative à l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme

du 28 juin 2001 (définitif le 28 septembre 2001)

dans l’affaire VGT Verein gegen Tierfabriken contre la Suisse

(adoptée par le Comité des Ministres le 22 juillet 2003,

lors de la 847e réunion des Délégués des Ministres)

Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales telle qu’amendée par le Protocole n° 11 (ci-après dénommée «la Convention»),

Vu l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme rendu le 28 juin 2001 dans l’affaire VGT

Verein

gegen

Tierfabriken et transmis une fois définitif au Comité des Ministres en vertu des articles 44 et 46 de la Convention

;

Rappelant qu’à l’origine de cette affaire se trouve une requête (n° 24699/94) dirigée contre la Suisse, introduite devant la Commission européenne des Droits de l’Homme le 13 juillet 1994 en vertu de l’ancien article 25 de la Convention, par VGT Verein gegen Tierfabriken, une association de droit suisse, et que la Cour, saisie de cette affaire en vertu de l’article 5, paragraphe 2, du Protocole

n°

11, a déclaré recevable entre autres le grief concernant le refus de la «

Société de la publicité télévisée

» (

AG für das Werbefernsehen

, dénommée maintenant

Publisuisse

), en janvier 1994, de diffuser une publicité de l’association requérante en raison de son caractère manifestement politique

;

Considérant que dans son arrêt du 28 juin 2001 la Cour, à l’unanimité

:

- a rejeté l’exception préliminaire du Gouvernement

;

-

a dit qu’il y avait eu violation de l’article 10 de la Convention

;

-

a dit qu’il n’y avait pas eu violation de l’article 13 de la Convention

;

-

a dit qu’il n’y avait pas eu violation de l’article 14 de la Convention

;

-

a dit que l’Etat défendeur devait verser à l’association requérante, dans les trois mois à compter du jour où l’arrêt sera devenu définitif, 20 000 francs suisses au titre des frais et dépens et que ce montant serait à majorer d’un intérêt simple de 5 % l’an à compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au versement

;

-

a rejeté les prétentions de l’association requérante en matière de satisfaction équitable pour le surplus

;

Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l’application de l’article

46, paragraphe 2, de la Convention

;

Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures prises à la suite de l’arrêt du 28

juin 2001, eu égard à l’obligation qu’a la Suisse de s’y conformer selon l’article 46, paragraphe 1, de la Convention

;

Considérant que lors de l’examen de cette affaire, le gouvernement de l’Etat défendeur a donné à celui-ci des informations sur les mesures prises permettant d’éviter de nouvelles violations semblables à celle constatée dans le présent arrêt, informations résumées dans l’annexe à la présente résolution

;

S’étant assuré que le 23 octobre 2001, dans le délai imparti, le gouvernement de l’Etat défendeur avait versé à l’association requérante la somme prévue dans l’arrêt du 28 juin 2001,

Déclare, après avoir pris connaissance des informations fournies par le Gouvernement de la Suisse, qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire.

Annexe à la Résolution ResDH(2003)125

Informations fournies par le Gouvernement de la Suisse

lors de l’examen de l’affaire VGT Verein gegen Tierfabriken

par le Comité des Ministres

En ce qui concerne les mesures de caractère individuel l’arrêt de la Cour européenne a été transmis à la requérante, de sorte que celle-ci pouvait présenter une demande de révision du jugement que le Tribunal fédéral a rendu le 20 août 1997.

En ce qui concerne les mesures de caractère général, l’arrêt de la Cour a été diffusé auprès de l’Office fédéral de la communication, du Service Juridique du Département fédéral de l’environnement, des transports, de l’énergie et de la communication et du Tribunal fédéral.

De surcroît l’arrêt de la Cour a été publié dans la Revue Jurisprudence des autorités administratives de la Confédération, n° 65/IV(2001), et peut être

consulté par le biais de l’adresse électronique suivante

:

http://www.vpb.admin.ch/franz/cont/heft/654som.html

. L’arrêt a aussi été mentionné dans le rapport du Conseil fédéral sur les activités de la Suisse au Conseil de l’Europe en 2001, qui a été publié dans la Feuille fédérale, n°8/2002.

Le Gouvernement de la Suisse considère qu’au vu des informations mentionnées ci-dessus, il n’y a désormais plus de risque de voir se répéter la violation constatée dans la présente affaire et qu’en conséquence, il a satisfait à ses obligations au titre de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention.