F.R. împotriva Elveției

Rezoluția ResDH(2003)154 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 iunie 2001 (definită la 28 septembrie 2001) în cauza F.R. împotriva Elveției (adoptată de Comitetul de Miniștri la 20 octombrie 2003, cu ocazia celei de-a 854-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare "Convenția") Având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 28 iunie 2001 în cauza F.R.

și transmisă definitiv Comitetului miniștrilor în temeiul articolelor 44 și 46 din convenție Reamintind faptul că, la originea acestei cauze, se află o cerere (nr. 37292/97) formulată împotriva Elveției, introdusă în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 31 iulie 1997 în temeiul fostului articol 25 din Convenție, de domnul F.R., resortisant elvețian, și că Curtea, sesizată cu această cauză în temeiul articolului 5 alineatul (2) din protocol 11, a declarat admisibil faptul că Tribunalul Federal al Asigurărilor, în hotărârea sa din 10 iunie 1997, nu luase în considerare una dintre declarațiile sale, că unii martori nu au fost audiați și că el însuși nu a fost ascultat corect în cadrul acestei proceduri.

Întrucât, în hotărârea sa din 28 iunie 2001, Curtea, în unanimitate, a declarat că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție, a declarat că constatarea încălcării constituie în sine o satisfacție echitabilă suficientă pentru orice prejudiciu moral suferit de reclamant a declarat că guvernul statului pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă, 3 103,95 franci elvețieni pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată și că această sumă ar trebui să majoreze un interes simplu de 5% laan de la expirarea termenului respectiv și până la data de plată a respins pretențiile reclamantului în materie de satisfacție echitabilă pentru surplus, având în vedere normele adoptate de Comitetul de Miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din Convenție, care au invitat guvernul de la l'pe té de l'a pour l'a requirements la mai mult, informal cu privire la măsurile luate ca urmare a hotărârii din 28 Iunie 2001, având în vedere obligația Elveția de a se conforma în conformitate cu art. 46 alin. (1) din Convenție Întrucât, la examinarea acestei cauze de către Comitetul miniștrilor, guvernul statului pârât i-a dat acestuia informații cu privire la măsurile luate pentru a evita noi încălcări similare celei constatate în prezenta hotărâre,

informații rezumate în anexa la prezenta rezoluție În cazul în care, la data de 23 octombrie 2001, guvernul statului pârât a plătit reclamantului suma prevăzută în hotărârea din 28 iunie 2001, Declară, după ce a luat cunoștință de informațiile furnizate de guvernul Elveției, că a îndeplinit atribuțiile care îi revin în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză. Anexă la Rezoluția ResDH(2003)154 Informații furnizate de guvernul Elveției la examinarea cauzei F.R.

de către Comitetul de Miniștri În ceea ce privește măsurile cu caracter individual, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului a fost transmisă la 22 octombrie 2001 reclamantului, astfel încât acesta să poată prezenta o cerere de revizuire a hotărârii pronunțate de Tribunalul Federal al Asigurărilor la 10 iunie 1997. În ceea ce privește măsurile cu caracter general, art. 110 din Legea federală privind organizarea judiciară din 16 decembrie 1943, care descrie organizarea schimburilor de înscrisuri ca urmare a depunerii unei acțiuni administrative în fața Tribunalului Federal din Elveția, prevede că Tribunalul Federal poate solicita observații din partea autorității a cărei decizie este întreprinsă.

Aceasta permite, de asemenea, un al doilea schimb de cuvinte, care îl împuternicește, printre altele, să își expună opiniile cu privire la observațiile prezentate de instanța în cauză. Jurisprudența Tribunalului Federal a precizat domeniul de aplicare și condițiile de aplicare a acestui articol, ținând seama de jurisprudența organelor de la Strasbourg referitoare la art. 6 alineatul (1) din convenție. În plus, hotărârea Curții Europene a fost difuzată la 29 iunie 2001 pe lângă Tribunalul Federal al Asigurărilor, la 11 iulie 2001 pe lângă Tribunalul Militar de Casație și Secretariatul General al Departamentului Federal și la 11-12 iulie 2001 pe lângă Departamentele Cantonale ale Justiției, în adresa instanțelor cantonale.

Jurisprudența autorităților administrative ale Confederației Europene nr. 65/IV (2001) și poate fi consultată prin următoarea adresă de e-mail: http://www.vpb.admin.ch/franz/cont/heft/654som.html.L Foaia federală Guvernul Elveției este de părere că aceste măsuri vor permite evitarea unor încălcări similare celor constatate în prezenta cauză și că Elveția și-a îndeplinit astfel obligațiile în temeiul articolului 46 din convenție.

Résolution ResDH(2003)154 relative à l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme du 28 juin 2001 (définitif le 28 septembre 2001) dans l’affaire F.R. contre la Suisse (adoptée par le Comité des Ministres le 20 octobre 2003, lors de la 854e réunion des Délégués des Ministres) Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales telle qu’amendée par le Protocole n° 11 (ci-après dénommée «la Convention»), Vu l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme rendu le 28 juin 2001 dans l’affaire F.R.

et transmis une fois définitif au Comité des Ministres en vertu des articles 44 et 46 de la Convention ; Rappelant qu’à l’origine de cette affaire se trouve une requête (n° 37292/97) dirigée contre la Suisse, introduite devant la Commission européenne des Droits de l’Homme le 31 juillet 1997 en vertu de l’ancien article 25 de la Convention, par M. F.R., ressortissant suisse, et que la Cour, saisie de cette affaire en vertu de l’article 5, paragraphe 2, du Protocole n° 11, a déclaré recevable le grief relatif à une atteinte au principe de l’égalité des armes du fait que le Tribunal fédéral des assurances, dans son arrêt du 10 juin 1997, n’avait pas pris en compte une de ses déclarations, que certains témoins n’avaient pas été entendus et que lui-même n’avait pas été correctement entendu dans le cadre de cette procédure ; Considérant que dans son arrêt du 28 juin 2001 la Cour, à l’unanimité : - a dit qu’il y avait eu violation de l’article 6, paragraphe 1, de la Convention ; - a dit que le constat de violation constituait en soi une satisfaction équitable suffisante pour tout préjudice moral subi par le requérant ; - a dit que le gouvernement de l’Etat défendeur devait verser au requérant, dans les trois mois à compter du jour où l’arrêt sera devenu définitif,

3 103,95 francs suisses au titre des frais et dépens et que ce montant serait à majorer d’un intérêt simple de 5% l’an à compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au versement ; - a rejeté les prétentions du requérant en matière de satisfaction équitable pour le surplus ; Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l’application de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention ; Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures prises à la suite de l’arrêt du 28 juin 2001, eu égard à l’obligation qu’a la Suisse de s’y conformer selon l’article 46, paragraphe 1, de la Convention ; Considérant que lors de l’examen de cette affaire par le Comité des Ministres, le gouvernement de l’Etat défendeur a donné à celui-ci des informations sur les mesures prises permettant d’éviter de nouvelles violations semblables à celle constatée dans le présent arrêt, informations résumées dans l’annexe à la présente résolution ; S’étant assuré que le 23 octobre 2001, dans le délai imparti, le gouvernement de l’Etat défendeur avait versé au requérant la somme prévue dans l’arrêt du 28 juin 2001, Déclare, après avoir pris connaissance des informations fournies par le Gouvernement de la Suisse, qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire.

Annexe à la Résolution ResDH(2003)154 Informations fournies par le Gouvernement de la Suisse lors de l’examen de l’affaire F.R. par le Comité des Ministres En ce qui concerne les mesures de caractère individuel, l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme a été transmis le 22 octobre 2001 au requérant, de sorte que celui-ci pouvait présenter une demande de révision du jugement que le Tribunal fédéral des assurances avait rendu le 10 juin 1997. En ce qui concerne les mesures de caractère général, l’article 110 de la Loi fédérale d’organisation judiciaire, du 16 décembre 1943, qui décrit l’organisation des échanges d’écritures consécutifs au dépôt d’un recours administratif devant le Tribunal fédéral suisse, prévoit que le Tribunal fédéral peut solliciter des observations de la part de l’autorité dont la décision est entreprise.

Elle permet également un deuxième échange d’écritures, habilitant, entre autres, le recourant à exposer ses vues sur les observations présentées par la juridiction concernée. La jurisprudence du Tribunal fédéral a précisé la portée et les conditions d’application de cet article, en tenant compte de la jurisprudence des organes de Strasbourg relative à l’article 6, paragraphe 1, de la Convention. De surcroît, l’arrêt de la Cour européenne a été diffusé, le 29 juin 2001 auprès du Tribunal fédéral des assurances, le 11 juillet 2001 auprès du Tribunal militaire de cassation et des Secrétariats généraux des Départements fédéraux et les 11-12 juillet 2001 auprès des Départements cantonaux de la justice, à l’intention des tribunaux cantonaux.

Il a été publié dans la revue Jurisprudence des autorités administratives de la Confédération No. 65/IV (2001) et peut être consulté par le biais de l’adresse électronique suivante : http://www.vpb.admin.ch/franz/cont/heft/654som.html . L’arrêt a aussi été mentionné, entre autre, dans le rapport du Conseil fédéral sur les activités de la Suisse au Conseil de l’Europe en 2001, qui a été publié dans le fascicule No. 8/2002 de la « Feuille fédérale » . Le Gouvernement de la Suisse est d’avis que ces mesures permettront d’éviter des violations semblables à celle constatée dans la présente affaire et que la Suisse a ainsi rempli ses obligations en vertu de l’article 46 de la Convention.