ERAT v. TURKEY

SECȚIUNEA TERZĂ PRIVIND DECIZIA PARȚIONALĂ PRIVIND ADMINISIBILITATEA cererii nr. 76872/01 de Ekrem ERAT împotriva Turciei Curții Europene a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care așezează la 4 septembrie 2003 în calitate de Cameră compusă din Președintele Ress Cabral Barreto Caflesch Türmen Hedigan dna Tsatsa-Nikolovska Traja, judecători și dl V. Berger Având în vedere cererile depuse la 10 octombrie 2001, având în vedere deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, Ekrem Erat, este un cetățen turc, născut în 1981 și rezistă în Diyarbakır. El este reprezentat în fața Curții de către Arif Altunkalem, un avocat care practică în Diyarbakır. Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. La 7 iulie 2001, la 03.30 a.m., casa reclamantului a fost căutată de către poliție și el a fost luat în custodie. Raportul de căutare și crize redactat la 7 iulie 2001 și semnat de solicitant, a declarat că reclamantul a fost luat în custodie din cauza implicarii sale în activitățile legate de PKK. Raportul a declarat în continuare că reclamantul a acceptat căutarea casei sale. La 16 iulie 2001, a fost adus în fața Procurorului la Curtea de Securitate de Stat din Diyarbakır, unde și-a dat depunerea și a fost eliberat. În depoziția sa, a refuzat declarațiile luate în fața poliției și a afirmat că a semnat declarația fără să-l citească. La 20 iulie 2001, procurorul de la Curtea de Securitate a statului Diyarbakır a depus un proiect de pronunțare împotriva reclamantului, acuzându-l va fi membru al unei organizații teroriste ilegale. Acuzațiile au fost formulate în temeiul articolului 168 § 2 din Codul Penal și al articolului 5 din Legea privind prevenirea terorismului (Legea nr. 3713). Reclamantul se plâng, în temeiul articolului 3 din Convenție, că a fost supus unui tratament bolnav în timp ce a fost în custodie de poliție. Reclamantul se plânge în temeiul articolului 5 §§ § 3 și 5 din Convenție că a fost reținut în arest de poliție pentru o perioadă excesivă de timp. Reclamantul se plâng în temeiul articolului 8 din Convenție că cercetarea efectuată noaptea în casa sa fără mandat de căutare constituie o încălcare a respectului pentru familia și viața sa de origine. Reclamantul se plâng în temeiul articolului 13 din Convenție din cauza lipsei unui remediu eficace. Reclamantul se plânge în temeiul articolului 5 §§ § 3 și 5 din Convenție din cauza deținerii în custodie de poliție pentru o perioadă excesivă de timp. Reclamantul se plâng în temeiul articolului 13 din Convenție din cauza lipsei unui remediu eficace. Curtea consideră că această plângere ar trebui examinată în temeiul articolului 5 § 4 din Convenție. Reclamantul se plâng, în temeiul articolului 8 din Convenție, că căutarea efectuată la domiciliul său noaptea fără mandat de căutare constituie o încălcare a respectului pentru familia și viața sa de origine. Curtea consideră că, pe baza cazului, nu poate determina admisibilitatea acestor plângeri și că, prin urmare, în conformitate cu art. 54 § 3 litera (b) din Regulamentul Curții, este necesar să anunțe acest lucru guvernului contestat. Reclamantul plânge, în temeiul articolului 3 din Convenție, că el a fost bolnav tratat în timp ce este în custodie de poliție. Curtea observă că reclamantul nu a reușit să prezinte nicio probă concretă în sprijinul acuzațiilor sale de tratament bolnav. În plus, din dosare se observă că reclamantul nu a furnizat o descriere detaliată a tratamentului bolnav pe care a fost supus. Curtea constată că reclamantul nu a justificat acuzațiile sale. În consecință, Curtea propune ca plângerea reclamantului să fie declarată inadmisibilă ca fiind manifestament nefondată în sensul articolului 35 §§ § 3 și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să suspende examinarea plângerii reclamantului privind căutarea efectuată la domiciliul reclamantului și durata custodiei de poliție a reclamantului; Declară restul cererilor inadmisibile. Președintele grefierului Vincent Berger Georg Ress

THIRD SECTION

PARTIAL DECISION

AS TO THE ADMISSIBILITY OF

Application no. 76872/01

by Ekrem ERAT

against Turkey

The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 4

September 2003 as a Chamber composed of

Mr

G.

Ress

,

President

,

Mr

I.

Cabral Barreto

,

Mr

L.

Caflisch

,

Mr

R.

Türmen

,

Mr

J.

Hedigan

,

Mrs

M.

Tsatsa-Nikolovska

,

Mr

K.

Traja,

judges

,

and Mr V.

Berger

,

Section Registrar

,

Having regard to the above applications lodged on 10 October 2001,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Ekrem Erat, is a Turkish national, who was born in 1981 and residing in Diyarbakır. He is represented before the Court by Arif Altunkalem, a lawyer practising in Diyarbakır.

The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows.

On 7 July 2001, at 03.30 a.m., the applicant’s house was searched by the police and he was taken into custody.

The search and seizure report drafted on 7 July 2001 and signed by the applicant, stated that the applicant was taken into custody on account of his involvement in PKK related activities. The report further stated that the applicant consented to the search of his house.

On 16 July 2001 he was brought before the Public Prosecutor at the Diyarbakır State Security Court where he gave his deposition and was released. In his deposition, he denied his statements taken before the police and alleged that he had signed the statement without reading it.

On 20 July 2001 the Public Prosecutor at the Diyarbakır State Security Court filed a bill of indictment against the applicant, charging him will being a member of an illegal terrorist organisation. The charges were brought under section 168 § 2 of the Criminal Code and section 5 of the Prevention of Terrorism Act (Law no 3713).

COMPLAINTS

The applicant complains under Article 3 of the Convention that he was subjected to ill treatment while in police custody.

The applicant complains under Article 5 §§ 3 and 5 of the Convention that he was held in police custody for an excessive period of time.

The applicant complains under Article 8 of the Convention that the search conducted at night in his house without a search warrant constitutes a violation of respect for his family and home life. The applicant complains under Article 13 of the Convention on account of the lack of an effective remedy.

THE LAW

1.

The applicant complains under Articles 5 §§ 3 and 5 of the Convention on account of being held in police custody for an excessive period of time.

The applicant complains under Article 13 of the Convention on account of the lack of an effective remedy. The Court considers that this complaint should be examined under Article 5 § 4 of the Convention.

The applicant complains under Article 8 of the Convention that the search conducted at his house at night without a search warrant constitutes a violation of the respect for his family and home life.

The Court considers that it cannot on the basis of the case file, determine the admissibility of these complaints and that it is therefore necessary, in accordance with Rule 54 § 3 (b) of the Rules of the Court, to give notice of this to the respondent Government.

2.

The applicant complains under Article 3 of the Convention that he was ill treated while in police custody.

The Court observes that the applicant has failed to produce any concrete evidence in support of his allegations of ill treatment. Furthermore it is seen from the case files that the applicant did not give a detailed description of the ill treatment he was subjected. The Court finds that the applicant has failed to substantiate his allegations. Consequently the Court proposes that the applicant’s complaint be declared inadmissible as being manifestly ill-founded within the meaning of Article 35 §§ 3 and 4 of the Convention.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to adjourn

the examination of the applicant’s complaint concerning the search conducted at the house of the applicant and the length of the applicant’s police custody;

Declares

the remainder of the applications inadmissible.

Vincent

Berger

Georg

Ress

Registrar

President