Erat împotriva Turciei

CUARTA DECIZIE A SECȚIEI nr. 76872/01, de către Ekrem ERAT împotriva Turciei Curții Europene a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care așeză la 10 octombrie 2006 ca secțiune compusă din: Sir Nicolas Bratza Președintele Casadevill Bonello Türmen Pillonpää Traja Pavlovschi, judecători și dl T.L. Grefierul de secțiune inițială având în vedere cererea depusă la 10 octombrie 2001, Având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și meritul cazului. având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după ce a deliberat, hotărăsc după cum urmează: FACTE Reclamantul, Ekrem Erat, este un cetățen turc născut în 1981 și locuiește în Diyarbakır.

El a fost reprezentat în fața Curții de către dl M.A. Altunkalem, un avocat practicant în Diyarbakır. Faptele cazului, astfel cum au prezentat părțile, pot fi rezumate după cum urmează. La 7 august 2001, casa reclamantului a fost căutată de ofițeri de poliție de la Hotărârea de Securitate din Diyarbakır. Reclamantul a fost arestat și arestat sub suspect de implicarea sa în activitățile unei organizații ilegale. La 16 august 2001, reclamantul a fost adus în fața procurorului public la Tribunalul de Securitate de Stat din Diyarbakır. El a fost eliberat în aceeași zi. COMPLAINTS Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 5 §§ 3 și 5 din Convenție cu privire la durata custodiei sale de poliție.

Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 8 din Convenție că căutarea efectuată în casa sa a constituit o încălcare a dreptului său la respectarea vieții sale de familie și la domiciliu. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 13 din Convenție pentru lipsa unui remediu eficace în legislația internă în ceea ce privește plângerile sale. HOTĂRÂREA La 23 mai 2006, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvern: „Declar că Guvernul Turciei propune să plătească ex gratie 4,190 EUR (patru mii nouăzeci și nouă de euro) către dl Ekrem Erat în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cererii înregistrate în temeiul nr. 76872/01. Această sumă acoperă orice prejudiciu material și moral, precum și costuri.

Această sumă va fi plătită în termen de trei luni de la data deciziei Curții în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. Se plătește în euro unui cont bancar numit de solicitant, fără taxe și taxe care pot fi aplicabile. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, Guvernul se angajează să plătească, până la decontarea, dobânzi simple pentru sumă la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în perioada de decontare plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului “. La 4 mai 2006, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reprezentantul reclamantului: „Not că Guvernul Turciei sunt pregătite să plătească ex-grația suma de 4 190 EUR (patru mii o sută nouăzeci și nouă de euro) către dl Ekrem Erat în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cererii înregistrate în temeiul nr. 76872/01.

Această sumă acoperă orice pecuniar și neîntregul său prejudiciu material, precum și costuri. Am remarcat, de asemenea, că suma indicată va fi plătită, în euro și fără taxe și taxe care pot fi aplicabile, în termen de trei luni de la data deciziei Curții în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus, până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de împrumutare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Turciei în ceea ce privește faptele acestei cereri.

Declar că aceasta constituie o soluționare finală a cazului. Această declarație este făcută în contextul unei soluții prietenoase pe care guvernul și reclamantul le-au atins.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive care justifică examinarea continuă a cererii (art. 37 § 1 în amendă În consecință, art. 29 § 3 din Convenție nu ar trebui să se mai aplice cazului și ar trebui să fie eliminat din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să întrerupă aplicarea articolului 29 § 3 din Convenție; hotărăște să scoată aplicarea din lista cazurilor sale.

FOURTH SECTION

DECISION Application no. 76872/01 by Ekrem ERAT against Turkey The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 10 October 2006 as a Chamber composed of: Sir Nicolas Bratza , President , Mr J. Casadevall , Mr G. Bonello , Mr R. Türmen , Mr M. Pellonpää , Mr K. Traja , Mr S. Pavlovschi, judges , and Mr T.L. Early , Section Registrar , Having regard to the above application lodged on 10 October 2001, Having regard to the decision to apply Article 29 § 3 of the Convention and examine the admissibility and merits of the case together. Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS The applicant, Ekrem Erat, is a Turkish national who was born in 1981 and lives in Diyarbakır.

He was represented before the Court by Mr M.A. Altunkalem, a lawyer practising in Diyarbakır. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. On 7 August 2001 the applicant’s house was searched by police officers from the Diyarbakır Security Directorate. The applicant was arrested and taken into custody on suspicion of his involvement in the activities of an illegal organisation. On 16 August 2001 the applicant was brought before the public prosecutor at the Diyarbakır State Security Court. He was released on the same day. COMPLAINTS The applicant complained under Article 5 §§ 3 and 5 of the Convention about the length of his police custody. The applicant complained under Article 8 of the Convention that the search conducted in his house amounted to a breach of his right to respect for his family life and home.

The applicant complained under Article 13 of the Convention about the lack of an effective remedy in domestic law in respect of his complaints. THE LAW On 23 May 2006 the Court received the following declaration from the Government: “I declare that the Government of Turkey offer to pay ex gratia EUR 4,190 (four thousand one hundred and ninety euros) to Mr Ekrem Erat with a view to securing a friendly settlement of the application registered under no. 76872/01. This sum shall cover any pecuniary and non ‑ pecuniary damage as well as costs. This sum will be payable within three months from the date of the decision by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights.

It shall be paid in euros to a bank account named by the applicant, free of any taxes and charges that may be applicable. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay, until settlement, simple interest on the amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case. ” On 4 May 2006 the Court received the following declaration signed by the applicant’s representative: “I note that the Government of Turkey are prepared to pay ex gratia the sum of EUR 4,190 (four thousand one hundred and ninety euros) to Mr Ekrem Erat with a view to securing a friendly settlement of the application registered under no. 76872/01.

This sum shall cover any pecuniary and non ‑ pecuniary damage as well as costs. I also note that the amount indicated will be paid, in euros and free of any taxes and charges that may be applicable, within three months from the date of the decision by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. I accept the proposal and waive any further claims against Turkey in respect of the facts of this application. I declare that this constitutes a final settlement of the case.

This declaration is made in the context of a friendly settlement which the Government and the applicant have reached.” The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons which justify a continued examination of the application (Article 37 § 1 in fine of the Convention). Accordingly, Article 29 § 3 of the Convention should no longer apply to the case and it should be struck out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to discontinue the application of Article 29 § 3 of the Convention; Decides to strike the application out of its list of cases.

T.L. Early Nicolas bratza Registrar President