SALOMON contre la FRANCE

A DOUA SECȚIUNE DECIZIA FINALĂ Cerere nr. 65109/01 prezentată de Gilbert SOLOMON împotriva Franței Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 9 septembrie 2003 într-o cameră compusă din domnii A.B. Baka președinte J.-P. Costa Gaukur Jörundsson Jungwiert Butkevych Thomassen, Ugrekhelidze, judecători și domnul T.L.

Early, grefier adjunct al secțiunii Având în vedere cererea sus-menționată formulată la 26 decembrie 2000, având în vedere decizia Curții din 24 septembrie 2002 de a comunica cererea guvernului francez ( În ceea ce privește durata unei proceduri în discuție, să se declare cererea inadmisibilă pentru surplus și să se prevaleze de dispozițiile art. 29 alin. (3) din Convenție, în vederea analizării, în același timp, a admisibilității și a fondului cauzei restului cererii, Având în vedere declarațiile părților din care reiese că au ajuns la o soluționare pe cale amiabilă a cauzei, După ce a intenționat, pronunță următoarea decizie ÎN FAVOAREA reclamantului, dl Gilbert Solomon, este un resortisant francez, născut în 1929 și rezident la Paris.

El este reprezentat în fața Curții de către dl Nataf, avocat la Paris. Pe parcursul anului 1984, reclamantul a făcut obiectul unei verificări aprofundate a situației sale fiscale în anii 1980- 1983. La sfârșitul operațiunilor de control, la 31 decembrie 1988 (anul 1980) și 31 decembrie 1989 (anii 1981- 1983), cu o creștere de rea credință de 30 La 28 februarie 1990, reclamantul a prezentat două reclamații administrației fiscale, solicitând eliminarea taxelor suplimentare puse în sarcina sa.

Cererile sale au fost respinse prin decizia din 16 august 1990. La 22 octombrie 1990, reclamantul sesizează Tribunalul Administrativ din Paris cu privire la acest litigiu și a fost desființat prin hotărârea din 4 iulie 1995. Reclamantul a făcut apel la această hotărâre la Curtea Administrativă din Paris la data de 21 noiembrie 1995. La 2 ianuarie 1996, administrația fiscală și-a depus memoriul în apărare la 18 iulie 1996. Prin Hotărârea din 12 mai 1998, Curtea Administrativă de Apel a confirmat hotărârea pronunțată. La 10 iulie 1998, reclamantul a luat măsuri pentru a se pronunța în fața Consiliului de Primă Instanță. Prin avizul din 10 iulie 2000, administrația fiscală a dispus o reducere parțială a impozitului și a penalităților datorate de reclamant pentru anii 1981, 1982 și 1983, pentru o sumă totală de 3 068 124 de franci francezi (FRF).

Prin Hotărârea din 29 iunie 2001, Consiliul depe ă l a constatat că, în limita valorii acestui deznodământ și a penalităilor aferente, nu era necesar să se ia o decizie cu privire la concluziile recursului. El a respins cererea pentru surplus. GRIEF Invochant la art. 6 din Convenie, reclamantul se plângea de durata acestei proceduri. La 2 iulie 2003, Curtea a primit următoarea declarație din partea guvernului, declar că, în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei, guvernul francez oferă domnului Gilbert SOLOMON suma de 6 În termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 39 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, această plată va fi soluționată definitiv.

În cazul în care nu se poate soluționa în termenul menționat, Ö Õ s Õ angajat să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorat cu trei puncte procentuale. La 2 iulie 2003, Curtea a primit următoarea declarație, datată 30 iunie 2003 și semnată de reprezentantul reclamanților, observ că guvernul francez este pregătit să plătească domnului Gilbert SOLOMON suma de 6 000 € (șase mii de euro) în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei care are ca origine o hotărâre pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. J a acceptat această propunere și, în plus, renunță la orice altă pretenție împotriva Franței cu privire la faptele care au stat la baza acestei cereri.

Această declarație se înscrie în cadrul regulamentului amiabil la care am ajuns eu și guvernul. Curtea ia notă de acordul la care au ajuns părțile (art. 39 din Convenție). În lumina împrejurărilor din speță, Curtea concluzionează că litigiul a fost soluționat în sensul articolului 37 alineatul (1) litera (b) din Convenție. Pe de altă parte, Comisia consideră că nu există niciun motiv special pentru respectarea drepturilor omului garantate de Convenție sau a protocoalelor sale n a impune continuarea examinării cererii în temeiul art. 37 alin. (1) din Convenție. Prin urmare, este necesar să se pună capăt aplicării art. 29 alin. (3) din Convenție și să se șteargă cererea de rol. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, T.L.

Early A.B. Baka Premier Adjunct Președinte

DEUXIEME SECTION

DÉCISION FINALE

Requête n o 65109/01 présentée par Gilbert SALOMON contre la France La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 9 septembre 2003 en une chambre composée de : MM. A.B. Baka , président , J.-P. Costa , Gaukur Jörundsson , K. Jungwiert , V. Butkevych , M me W. Thomassen, M. M. Ugrekhelidze, juges , et de M. T.L.

Early, greffier adjoint de section , Vu la requête susmentionnée introduite le 26 décembre 2000, Vu la décision de la Cour du 24 septembre 2002 de communiquer la requête au gouvernement français (« le Gouvernement ») en ce qui concerne le grief de durée d’une des procédures mises en cause, de déclarer la requête irrecevable pour le surplus et de se prévaloir des dispositions de l’article 29 § 3 de la Convention afin d’examiner en même temps la recevabilité et le fond de l’affaire du restant de la requête, Vu les déclarations des parties dont il ressort qu’elles sont parvenues à un règlement amiable de l’affaire, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT Le requérant, M. Gilbert Salomon, est un ressortissant français, né en 1929 et résidant à Paris.

Il est représenté devant la Cour par M e P. Nataf, avocat à Paris. Au cours de l’année 1984, le requérant fit l’objet d’une vérification approfondie de sa situation fiscale portant sur les années 1980 à 1983. A l’issue des opérations de contrôle, des cotisations supplémentaires furent mises en recouvrement les 31 décembre 1988 (année 1980) et 31 décembre 1989 (années 1981 à 1983), assorties d’une majoration de mauvaise foi de 30 % d’intérêts de retard et d’une majoration de 25 % sur une plus-value immobilière réalisée en 1980. Le 28 février 1990, le requérant présenta deux réclamations à l’administration fiscale, sollicitant le dégrèvement des impositions supplémentaires mises à sa charge. Ses demandes furent rejetées par décision du 16 août 1990. Le 22 octobre 1990, le requérant saisit le tribunal administratif de Paris de ce litige.

Il fut débouté par jugement du 4 juillet 1995. Le requérant fit appel de ce jugement en date du 21 novembre 1995 devant la cour administrative d’appel de Paris. Il déposa un mémoire ampliatif le 2 janvier 1996 et l’administration fiscale déposa son mémoire en défense le 18 juillet 1996. Par arrêt du 12 mai 1998, la cour administrative d’appel confirma le jugement entrepris. Le 10 juillet 1998, le requérant se pourvut en cassation devant le Conseil d’Etat. Par avis du 10 juillet 2000, l’administration fiscale ordonna un dégrèvement partiel de l’impôt et des pénalités dus par le requérant pour les années 1981, 1982 et 1983, pour un montant total de 3 068 124 francs français (FRF). Par arrêt du 29 juin 2001, le Conseil d’Etat constata qu’à concurrence du montant de ce dégrèvement et des pénalités y afférentes, il n’y avait pas lieu de statuer sur les conclusions du pourvoi.

Il rejeta la requête pour le surplus. GRIEF Invoquant l’article 6 de la Convention, le requérant se plaint de la durée de cette procédure. EN DROIT Le 2 juillet 2003, la Cour a reçu du Gouvernement la déclaration suivante : « Je déclare qu’en vue d’un règlement amiable de l’affaire susmentionnée, le gouvernement français offre de verser à M. Gilbert SALOMON la somme de 6 000 € (six mille euros) dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 39 de la Convention européenne des Droits de l’Homme. Ce versement vaudra règlement définitif de l’affaire. A défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à compter de l’expiration de celui-ci et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage.

La présente déclaration n’implique de la part du gouvernement de la France aucune reconnaissance d’une violation de la Convention européenne des Droits de l’Homme en l’espèce. » Le 2 juillet 2003, la Cour a reçu la déclaration suivante, datée du 30 juin 2003 et signée par le représentant des requérants : « Je note que le gouvernement français est prêt à verser à M. Gilbert SALOMON la somme de 6 000 € (six mille euros) en vue d’un règlement amiable de l’affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des Droits de l’Homme. J’accepte cette proposition et renonce par ailleurs à toute autre prétention à l’encontre de la France à propos des faits à l’origine de ladite requête.

Je déclare l’affaire définitivement réglée. La présente déclaration s’inscrit dans le cadre du règlement amiable auquel le Gouvernement et moi-même sommes parvenus. » La Cour prend acte de l’accord auquel sont parvenues les parties (article 39 de la Convention). A la lumière des circonstances de l’espèce, la Cour conclut que le litige a été résolu au sens de l’article 37 § 1 b) de la Convention. Elle estime par ailleurs qu’aucun motif particulier touchant au respect des droits de l’homme garantis par la Convention ou ses Protocoles n’exige la poursuite de l’examen de la requête en vertu de l’article 37 § 1 in fine de la Convention. Partant, il convient de mettre fin à l’application de l’article 29 § 3 de la Convention et de rayer la requête du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de rayer l’affaire du rôle. T.L. Early A.B. Baka Greffier adjoint Président