CtEDO 23.09.2003 Auto

KADLEC et AUTRES contre la REPUBLIQUE TCHEQUE

RESPONDENT
CZE
HOTĂRÂRE
23.09.2003
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Recevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2003
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
KADLEC et AUTRES contre la REPUBLIQUE TCHEQUE (CtEDO, 2003)
HUDOC · oficial

A DOUA DECIZIE PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 49478/99 prezentate de Jan KADLEC și de alții împotriva Republicii Cehe Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 23 septembrie 2003 într-o cameră compusă din domnii J.-P. Costa președintele Loucaide Bîrsan Jungwiert Butkevych mes Thomassen, Mularoni, judecători și domnii T.L. Early, grefier adjunct al secțiunii Având în vedere cererea sus-menționată depusă la 25 martie 1999, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de solicitanți, După ce au deliberat, face următoarea decizie: Jana Kadlecová, sunt cetățeni cehi, născuți în 1924, 1925 și, respectiv, 1951 și rezidenți în Praga. Ei sunt reprezentați în fața Curții de către dl Dvorský, avocat în baroul ceh. Guvernul este reprezentat de agentul său, dl Vít Schorm. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. În 1991, reclamanții au sesizat instanța de judecată din Luxemburg (obvodní soud) de la Praga 8 de o acțiune în restituire a imobilelor confiscate de la . . În 1975. La 16 septembrie 1997, instanța le-a decăzut de la cererea lor, considerând că inculpații nu erau obligați să restituie bunurile în cauză, deoarece nu le-au dobândit în conformitate cu normele atunci în vigoare. Această hotărâre a fost confirmată printr-o hotărâre pronunțată de instanța municipală (městský soud) de la Praga la 19 mai 1998. La 8 septembrie 1998, reclamanții au introdus prin intermediul avocatului lor o acțiune constituțională (ústavní stížnost) , care se plângea de încălcarea drepturilor lor la protecție judiciară și la respectarea bunurilor. Ei au indicat pe pagina de titlu că acțiunea a fost îndreptată împotriva Septembrie 1997 și împotriva hotărârii Tribunalului Municipal din Praga din 16 mai 1997 n 18 Co 582/96 și 18 Co 538/96 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (Ústavní soud) i-a invitat pe reclamanți să prezinte, în termen de cinci zile, copia deciziei Tribunalului Municipal din Praga din 16 mai 1997. Reclamanții au fost informați că, în cazul în care nu ar elimina viciul căii de atac, recursul lor ar fi respins. O eroare în menționarea hotărârii judecătorești a tribunalului municipal a apărut din greșeală în recursul introdus, întrucât această decizie a fost citată ca fiind hotărârea Tribunalului Municipal din Praga din 15 mai 1997 n 18 Co 582/96 și 18 Co 583/96. Informația corectă ar fi trebuit să fie pronunțată de Tribunalul Municipal din Praga din 19 mai 1998 n 35 Co 660/97-300, o copie a acestei decizii fiind, într-adevăr, anexată la acțiune. La data de 3 decembrie 1998, Curtea Constituțională a Uniunii Europene a eliminat această parte a acțiunii. În schimb, recursul îndreptat împotriva hotărârii Tribunalului Municipal din 19 mai 1998 a fost respins pentru întârziere, întrucât Curtea Constituțională a considerat că a fost introdusă la 17 noiembrie 1998 ; respingerea celui îndreptat împotriva hotărârii din 16 septembrie 1997 a fost motivată de faptul că reclamanții au omis, în recursul din 8 septembrie 1998, să indice decizia privind ultima cale de atac pe care le-o oferea legea pentru a-și apăra drepturile. În temeiul articolului 87-1 litera (d) din Constituție, Curtea Constituțională se pronunță asupra unei căi de atac constituționale îndreptată împotriva unei decizii adoptate cu forță de lucru judecat sau împotriva unei alte încălcări a drepturilor și libertăților constituționale ale autorităților publice. În conformitate cu art. 34, acțiunea constituțională trebuie introdusă în scris la Curtea Constituțională și trebuie să indice pe cine are în vedere și la ce se referă; trebuie să fie datată și semnată; pe lângă aceste condiții cu caracter general, acțiunea trebuie să includă o expunere exactă a faptelor decisive, dovezile invocate de reclamant și revendicările sale. În conformitate cu art. 72-1 litera (a), orice persoană fizică sau juridică care se pretinde a fi victima unei încălcări a drepturilor sau libertăților fundamentale recunoscute într-o lege constituțională sau într-un tratat internațional în sensul articolului 10 din Constituție poate introduce o acțiune constituțională în temeiul articolului 72-1 litera (a). La art. 72-2 precizează că acțiunea constituțională trebuie introdusă în termen de 60 de zile de la data la care a fost notificată reclamantului decizia privind ultima cale de atac pe care i-o oferă legea pentru a-și apăra drepturile. La art. 72-4 prevede că trebuie să fie atașată la acțiunea constituțională copia deciziei privind ultima acțiune propusă de lege în materie de apărare a drepturilor. Invocând articolele 6 alineatul (1) și 13 din convenție, reclamanții susțin că, prin respingerea acțiunii lor constituționale din cauza unei simple erori dactilografice, Curtea Constituțională le-a încălcat drepturile la un proces echitabil și la o cale de atac eficientă. Reclamanții se plâng că au fost privați de dreptul la un proces echitabil și la o cale de atac eficientă, Curtea Constituțională refuzând să examineze fondul cauzei lor din motive pur formale. În acest sens, aceștia invocă articolele 6 alineatul (1) și 13 din Convenție, după cum urmează: Orice persoană are dreptul ca cauza sa să fie ascultată în mod echitabil (...) de o instanță (...), care va hotărî (...) contestațiile cu privire la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) Orice persoană ale cărei drepturi și libertăți recunoscute în (...) convenție au fost încălcate are dreptul la o cale de atac eficientă în fața unei instanțe naționale, chiar dacă încălcarea ar fi fost săvârșită de persoane care acționează în exercitarea funcțiilor lor oficiale. Guvernul susține că acțiunea constituțională introdusă de reclamanți la 8 septembrie 1998 suferea de vicii care împiedică Curtea Constituțională să ia o decizie în acest sens. Potrivit guvernului, eroarea comisă în speță a fost cauzată de o abatere profesională a avocatului reclamanților, care ar trebui să ofere asistență juridică calificată, iar apelul Curții Constituționale se referă numai la eliminarea viciului în sensul articolului 72-4 din Legea privind Curtea Constituțională. În cazul în care, ulterior, reclamanții și-ar fi îndreptat acțiunea împotriva hotărârii din 19 mai 1998, Curtea Constituțională nu ar fi putut decât să numească o nouă cale de atac, introdusă cu întârziere. Pe de altă parte, reamintind că respectarea cerințelor prevăzute la art. 6 1 din Convenție este de apreciat în cadrul procedurii luate în considerare în ansamblul său, guvernul subliniază că cauza din speță a fost examinată în mod corespunzător și echitabil de două instanțe inferioare. Cu privire la cauza Edificaciones March Gallego S.A. c. Spania (hotărârea din 19 februarie 1998, Recuperarea hotărârilor și a deciziilor 1998 I), guvernul reamintește în sfârșit că formalitățile și termenele care trebuie respectate depind de natura cauzei și sunt proporționale cu scopul vizat. În ceea ce le privește, reclamanții reproșează guvernului faptul că eroarea în cauză a fost înscrisă doar pe pagina de titlu, în timp ce textul acțiunii lor constituționale a fost clar și a fost corect informat cu privire la decizia atacată, însoțită de copia respectivă. noiembrie 1998, prezentată în termenul stabilit pentru eliminarea viciilor acțiunii, avocatul acestora a explicat greșeala și a prezentat textul rectificat. În opinia acestora, rezultă din circumstanțele cauzei că Curtea Constituțională nu a examinat întreaga acțiune cu anexele sale, ci că a profitat pur și simplu de o eroare dactilografică pentru a nu fi nevoită să examineze fondul cauzei. Curtea consideră, în lumina tuturor argumentelor părților, că aceste obiecțiuni ridică întrebări serioase de fapt și de drept care nu pot fi soluționate în această etapă a examinării cererii, dar necesită o examinare pe fond; rezultă că cererea nu poate fi declarată în mod vădit nefondată, în sensul articolului 35 alineatul (3) din convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, Declară în mod admisibil, toate mijloacele de fond rezervate. T.L. Early J.-P. Costa grefier adjunct Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2004-05-25
0,96
AFFAIRE KADLEC ET AUTRES c. REPUBLIQUE TCHEQUE
DEUXIÈME SECTION AFFAIRE KADLEC ET AUTRES c. RÉPUBLIQUE TCHÈQUE (Requête n o 49478/99) ARRÊT STRASBOURG 25 mai 2004 DÉFINITIF 25/08/2004 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut
CtEDO 2008-03-04
0,95
STEPNICKA c. REPUBLIQUE TCHEQUE
CINQUIÈME SECTION DÉCISION FINALE SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 35173/03 présentée par Jiří ŠTĚPNIČKA contre la République tchèque La Cour européenne des droits de l’homme (cinquième section), siégeant le 4 mars 2008 en une chambre
CtEDO 2008-01-15
0,95
SEFCIK c. REPUBLIQUE TCHEQUE
CINQUIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 23000/03 présentée par Zdeněk ŠEFČÍK contre la République tchèque La Cour européenne des droits de l’homme (cinquième section), siégeant le 15 janvier 2008 en une chambre comp
CtEDO 2008-01-29
0,95
STEPANKOVA c. REPUBLIQUE TCHEQUE
CINQUIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 14803/03 présentée par Jiřina ŠTĚPÁNKOVÁ contre la République tchèque La Cour européenne des droits de l’homme (cinquième section), siégeant le 29 janvier 2008 en une chambre
CtEDO 2008-01-29
0,94
PAVLIK c. REPUBLIQUE TCHEQUE
CINQUIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 15311/03 présentée par Miroslav PAVLÍK contre la République tchèque La Cour européenne des droits de l’homme (cinquième section), siégeant le 29 janvier 2008 en une chambre co
Sursă