- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 21 octombrie 2003
- Stat pârât
- HUN
- Concluzia
- Inadmisibil
Ramadan împotriva Ungariei
Traducere în română Auto
Reclamantul, dl Amin Abdel Hafiz Mohamed Ramadan, este un național egiptean, care s-a născut în 1957 și locuiește în prezent în Tápióbicske, Ungaria. Soția reclamantului, dna J. Ramadan, a fost introdusă în numele său. Guvernul contestat este reprezentat de dl L. Höltzl, secretar de stat adjunct, Ministerul Justiției. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul a sosit din Egipt în 1990 ca turist. A locuit acolo de atunci, deși nu a obținut un permis de ședere. În 1992 s-a căsătorit cu un național maghiar. Trei copii s-au născut din căsătorie. La 15 decembrie 1995, Curtea Regională de Budapesta a condamnat reclamantul pentru tentativă de crimă din cauza faptului că, în cursul unei certuri, a înjunghiat un dl A. El a fost condamnat la patru ani de închisoare și la expulzare din Ungaria pentru eliberarea sa din închisoare.
La 12 iunie 1996, Curtea Supremă a susținut hotărârea. După eliberarea timpurie din închisoare, la 4 iulie 1997, Departamentul de administrație a extraterestrilor din sediul Poliției din Budapesta a ordonat expulzarea și interzicerea reclamantului din teritoriul Ungariei pentru o perioadă de zece ani. Interdicția teritorială a fost făcută în temeiul articolului 23 alineatul (1)a) din Legea nr. 86 din 1993 privind administrația extraterestrilor. El a depus fără succes o obiecție împotriva interzicerii la sediul Poliției Naționale. La 21 mai 2001, petiția reclamantului de iertare a fost respinsă de către Președintele Republicii. La 31 august 2001, Departamentul de Administrație a Extraterestre a ordonat aplicarea imediată a ordinului de expulsie.
La 26 martie 2002, președintele Republicii i-a iertat pe reclamant în ceea ce privește interzicerea teritorială. Soția reclamantului a susținut că, în ciuda acestei scutiri, nu a fost niciodată eliberat niciun permis de ședere reclamantului. La 20 decembrie 2002, Guvernul a informat Registrul că, în ciuda acordului de iertare a oricărei obstacole juridice la eliberarea unui permis de reședință, reclamantul nu a solicitat un permis de la Hotărârea Regională a Oficiului de Imigrație și Naturalizare a Budapestei competentă. Între timp, s-a încheiat o procedură penală împotriva reclamantului pentru acuzarea de abuz de droguri. În acest sens, un „certificat de ședere temporară”, care va fi reînnoit lunar, a fost emis reclamantului ex officio în așteptarea procesului său.
Un proiect de pronunțare a acuzării a fost preferat la 7 noiembrie 2002. La 10 februarie 2003, Registrul a invitat reclamantul să facă o observație cu privire la observațiile guvernamentale. Această scrisoare a fost primită la adresa reclamantului împotriva semnării la 18 februarie 2003.
The applicant, Mr Amin Abdel Hafiz Mohamed Ramadan, is an Egyptian national, who was born in 1957 and currently lives in Tápióbicske, Hungary. The application was introduced by the applicant’s wife, Mrs J. Ramadan, on his behalf. The respondent Government are represented by Mr L. Höltzl, Deputy State-Secretary, Ministry of Justice. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. The applicant arrived in Hungary from Egypt in 1990 as a tourist. He has lived there ever since, although he never obtained a residence permit. In 1992 he married a Hungarian national. Three children have been born of the marriage. On 15 December 1995 the Budapest Regional Court convicted the applicant of attempted murder on account of the fact that, in the course of a quarrel, he had stabbed a Mr A. He was sentenced to four years’ imprisonment and to expulsion from Hungary on his release from prison.
On 12 June 1996 the Supreme Court upheld the judgment. Subsequent to his early release from prison, on 4 July 1997 the Aliens Administration Department of the Budapest Police Headquarters ordered that the applicant be expelled and banned from the territory of Hungary for a ten-year period. The territorial ban was made under Article 23(1a) of Act no. 86 of 1993 on Aliens Administration. He unsuccessfully lodged an objection against the ban with the National Police Headquarters. On 21 May 2001 the applicant’s petition for a pardon was turned down by the President of the Republic. On 31 August 2001 the Aliens Administration Department ordered the immediate enforcement of the expulsion order. On 26 March 2002 the President of the Republic pardoned the applicant in respect of the territorial ban.
The applicant’s wife submitted that, notwithstanding this pardon, no residence permit has ever been issued to the applicant. On 20 December 2002 the Government informed the Registry that – despite the grant of a pardon removing any legal obstacles to the issue of a residence permit – the applicant had failed to request a permit from the competent Budapest and Pest County Regional Directorate of the Immigration and Naturalisation Office. Meanwhile, criminal proceedings have been instituted against the applicant on charges of drug abuse. In this connection, a ‘certificate of temporary stay’, to be renewed monthly, has been issued to the applicant ex officio pending his trial. A bill of indictment was preferred on 7 November 2002. On 10 February 2003 the Registry invited the applicant to comment on the Government’s submissions.
This letter was received at the applicant’s address against signature on 18 February 2003. There has been no communication with the Registry from the applicant ever since.