MELNYCHENKO v. UKRAINE

SEGUNDA DECIZIE PRIVIND ADMINISIBILitatea cererii nr. 17707/02 de Mykola Ivanovych MELNYCHENKO împotriva Ucrainei Curții Europene a Drepturilor Omului (A doua secțiune), ședința la 4 noiembrie 2003 în calitate de ședință compusă de J.-P. Costa Președinte A.B. Baka Gaukur Jörundsson L. Lucaides Jungwiert Butkevych Ugrekhelidze, judecători și dna D. Dollé Având în vedere cererea depusă la 23 aprilie 2002, având în vedere observațiile prezentate de Guvernul contestat și observațiile prezentate în răspuns de solicitant, după deliberare, hotărăște după cum urmează: Reclamantul, dl Mykola Ivanovych Melnychenko, este un național ucrainean, care s-a născut la 18 octombrie 1966 în satul Zapadynka, districtul Vasylkiv, regiunea Kyiv. Reșede în prezent în Statele Unite ale Americii, unde are statutul de refugiat. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul este majorul pensionat al Serviciului de Securitate de Stat al Ucrainei (ă) (ă) ). A slujit la Președintele Administrației Ucrainei în Departamentul de Securitate. A fost însărcinat să păzească biroul Președintelui. În cursul lucrărilor sale, se presupune că a făcut înregistrări înregistrări ale discuțiilor personale ale Președintelui cu terțe persoane referitoare la posibila implicare a Președintelui în dispariția jurnalistului Georgiy Gongadze. La 26 noiembrie 2000, reclamantul a părăsit Ucraina pentru Polonia, și apoi pentru Republica Cehă, fiind temut de persecuții politice după divulgarea audiotapelor publice. La 28 noiembrie 2000, Președintele Partidului Socialist al Ucrainei a divulgat public conținutul acestor casete în cursul sesiunii Parlamentului Ucrainei, Verkhovna Rada ). Această divulgație a dus la un scandal politic („scandalul audio-tapes”) și la acuzațiile de implicare a Președintelui Leonid Kuchma în dispariția jurnalistului Georgiy Gongadze, cunoscut pentru articolele sale critice despre Președintele din ziarul Internet „Ukrayinska Pravda ” ( În timpul șederii sale în Republica Cehă, reclamantul a solicitat azil politic în Statele Unite ale Americii („USA”/„USA”). La 27 aprilie 2001, Serviciul de Immigrație și Naturalizare al Departamentului de Justiție al SUA a recunoscut reclamantul ca refugiat în temeiul Convenției Națiunilor Unite privind statutul refugiaților 1951 (denumit în continuare „Convenția de la Geneva”). Departamentul de Justiție al SUA a emis un document de călătorie reclamantului și i-a acordat dreptul de a rămâne în SUA pentru o perioadă nedefinită. La 12 ianuarie 2002, 9 Congresul Partidului Socialist al Ucrainei a nominalizat candidatul ca candidat nr. 15 pe lista Partidului Socialist pentru alegerea Parlamentului Național ( La 22 ianuarie 2002, Partidul Socialist a depus cererea reclamantului către Comitetul Electoral Central („ентралана „ииора „омפсפ ) de înregistrare oficială. În cerere, reclamantul a făcut trimitere la adresa propyska-ului său, un apartament în care locuia din 1992 ca „post de reședință” în scopul înregistrării. La 26 ianuarie 2002, Comitetul Electoral Central al Ucrainei și-a adoptat Rezoluția nr. 94 „pentru refuzul înregistrării candidatilor la membrii poporului parlamentului Ucrainei la 31 martie 2002”. Prezenta rezoluție s-a bazat pe consemnarea dezbaterii cererii de înregistrare a reclamantului și a fost adoptată pe baza propunerii dnei Stavniychuk, membru al Comitetului Electoral al Ucrainei, de a refuza înregistrarea din următoarele motive: „... se dezvoltă din ceea ce a fost specificat mai sus că prevederea părții II din secțiunea 8 din Legea „pentru alegerea membrilor poporului Parlamentului Ucrainei”, privind reședința în conformitate cu tratatele internaționale ale Ucrainei în vigoare, nu se extinde la M.I. Melnychenko. Din punctul de vedere juridic, șederea M.I. Melnychenko în SUA nu permite să fie recunoscut ca fiind rezident permanent în Ucraina, conform articolului 8 din Lege ... ... M.I. Melnychenko rămâne în străinătate din alte motive: aceste motive nu sunt prescrise de partea II a Sectiunii 8 a Legii... ... motivele pentru a concluziona că orice pauză de reședință în Ucraina dincolo de motivele de reședință sau ședere prevăzute de partea II a secțiunii 8 a Legii ... exclude posibilitatea ca persoana să își exercite dreptul de a fi aleasă ca membru al Parlamentului Popular al Ucrainei, deoarece [o pauză de reședință] nu poate constitui reședința în Ucraina. ... Din cauza acestui factor și din cauza faptului că M.I. Melnychenko a prezentat informații inexacte cu privire la reședința sau șederea sa reală în ultimii cinci ani, astfel cum a stabilit Comisia Electorală Centrală, propunem ca Comisia să refuze înregistrarea M.I. Melnychenko ca candidat pentru membrii Populari din Parlamentul Ucrainei ...” În temeiul acestei rezoluții, Comitetul Electoral Central al Ucrainei a adoptat propunerea dnei Stavniychuk și a respins înregistrarea a treisprezece potențiali candidați, inclusiv a candidatului. În special, a hotărât: „... Negarea înregistrării ca candidat pentru aderare la Parlamentul Ucrainei în cadrul grupului electoral multimandat al lui Mykola Ivanovych Melnychenko, înscrisă la numărul 15 pe lista electorală a candidaților la Parlamentul Popular al Ucrainei la 31 martie 2002, al căror documente prezentate Comitetului Electoral Central conțin date substanțial false despre locul său și perioada de reședință pentru ultimii cinci ani”. Celelalte 12 candidați au fost refuzate înregistrarea din cauza completării necorespunzătoare a documentelor necesare pentru înregistrare. La 30 ianuarie 2002, Partidul Socialist a depus un recurs la Curtea Supremă a Ucrainei împotriva Rezoluției nr. 94 a Comitetului Electoral Central din 26 ianuarie 2002. La 8 februarie 2002, Curtea Supremă a Ucrainei a respins acest recurs din următoarele motive: „... informațiile despre locul real de reședință al M.I. Melnychenko în ultimii cinci ani în Ucraina și menționate în aceste documente sunt contestate de Comitetul Electoral Central și de instanță. Aceste informații lipsesc în mod substanțial în ceea ce privește un candidat la alegeri ca membru al Verkhovna Rada din Ucraina și, prin urmare, punctul 2 din Rezoluția nr. 94 a Comitetului Electoral Central din 26 ianuarie 2002 respectă cerințele părții II din secțiunea 8 și secțiunea 41 și 47 din Legea privind alegerile membrilor poporului din Parlamentul Ucrainei. Pe baza a ceea ce a fost stabilit și luat în considerare cele de mai sus ... Curtea a hotărât: că plângerea Partidului Socialist al Ucrainei în legătură cu punctul 2 din Rezoluția nr. 94 a Comitetului Electoral Central din 26 ianuarie 2002 privind refuzul M.I. Înregistrarea lui Melnychennko ca candidat de aderare la Parlamentul Ucrainei, în cadrul grupului electoral multimandat, este respinsă.” La 21 noiembrie 2002, reclamantul a informat Curtea că locuiește în Statele Unite unde are statutul de refugiat. „... Constituția Ucrainei are cea mai înaltă forță juridică. ... Normele Constituției Ucrainei au efect direct...” art. 9 „Tratatele internaționale care sunt în vigoare și sunt acceptate ca obligatorii de către Verkhovna Rada din Ucraina, fac parte din legislația națională a Ucrainei. ...” art. 22 „... Drepturile și libertățile constituționale sunt garantate și nu vor fi abolite....” art. 24 „... nu trebuie să existe nici un privilegiu sau restricții bazate pe ... convingeri politice ... și alte convingeri ..., loc de reședință ...” art. 38 „Citățenii au dreptul de a participa la administrarea afacerilor de stat, în toate referendumurile ucrainene și locale, să aleagă liber și să fie aleși la organisme care exercită puterea de stat, precum și la organismele locale de autogovern. Cetățenii beneficiază de un drept egal de acces la serviciul public și la serviciul în cadrul organismelor autoguvernamentale locale.” art. 64 „Drepturile și libertățile constituționale ale omului și ale cetățenilor nu se limitează, cu excepția cazurilor prevăzute de Constituția Ucrainei. În condiții de lege marțială sau de urgență, se pot autoriza restricții specifice privind drepturile și libertățile cu indicarea perioadei de eficacitate a acestor restricții. Drepturile și libertățile prevăzute la articolele 24, 25, 27, 28, 29, 40, 47, 51, 52, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62 și 63 din prezenta Constituție nu sunt limitate.” art. 76 „... Un cetățean Ucraina care a atins vârsta de douăzeci și unu la data alegerilor, are dreptul de a vota și, dacă acest cetățean a locuit pe teritoriul Ucrainei în ultimii cinci ani, poate fi un membru național al Parlamentului... Un cetățean care are un dosar penal pentru a fi comis o crimă intenționată nu va fi ales la Verkhovna Rada din Ucraina în cazul în care documentul nu este anulat și șters prin procedura stabilită prin lege...” art. 77 ... Procedura de alegere a membrilor poporului ... este stabilită în conformitate cu procedura prevăzută prin lege.” Legea Comitetului Electoral Central al Ucrainei, 17 decembrie 1997 Secțiunea 1 - Starea Comitetului Electoral Central „Comitetul Electoral Central este un organism permanent de stat care, în conformitate cu Constituția Ucrainei, aceasta și alte Legi ale Ucrainei, asigură organizarea, pregătirea și desfășurarea alegerilor Președintelui Ucrainei, a membrilor Parlamentului Popular al Ucrainei și, de asemenea, a referendumurilor toate ucrainene.” Secțiunea 14 (11) - Puterile Comitetului Electoral Central „Comitetul Electoral Central: ... (11) înregistrează în conformitate cu Legile Ucrainei listele candidaților pentru aderarea la Parlament din partea partidelor politice sau a grupurilor electorale de partide, și emite partidelor politice și grupurilor electorale o copie a deciziei sale privind înregistrarea acestor liste și emite candidatilor dovezi formale de înregistrare.” 4. Codul civil al Ucrainei, 18 iulie 1963 art. 17 (1) - Locul de reședință „Locul de reședință este în general locul în care un cetățean locuiește permanent sau temporar”. 5. Legea privind alegerile, 18 octombrie 2001 (modificată la 17 ianuarie 2002) Secțiunea 8 - Dreptul de a fi electat „1. Un cetățean al Ucrainei care a atins vârsta de douăzeci și unu în ziua alegerilor, are dreptul de a vota și a locuit pe teritoriul Ucrainei în ultimii cinci ani, poate fi ales adjunct. Reședința în Ucraina în temeiul prezentei legi înseamnă reședința pe teritoriul care include: teritoriul din granița de stat a Ucrainei, navele de navigație sub pavilionul de stat al Ucrainei și, de asemenea, șederea cetățenilor Ucrainei în conformitate cu procedura stabilită de legislația și instituțiile consulare ale Ucrainei, organizațiile internaționale și organismele acestora, la stația polară a Ucrainei, precum și șederea cetățenilor Ucrainei dincolo de frontierele sale, în conformitate cu tratatele internaționale ale Ucrainei care sunt în vigoare.” Secțiunea 41 - Condițiile de înregistrare a unui adjunct, incluse în lista electorală a Partidului „... 8) autobiografiile persoanelor, incluse în lista electorală a partidului (bloc), nu mai mult de două mii de personaje, care trebuie să includă: numele, numele, numele patronimic, data, luna, anul și locul nașterii, cetățenia, informații despre educație, activitatea muncii, poziția (ocuparea), locul de muncă, ocuparea forței de muncă publică (inclusiv data pozițiilor alese), aderarea la partid, statutul de familie; adresa de reședință cu indicarea timpului de reședință în Ucraina , informații privind absența sau prezența condamnărilor; ...” Secțiunea 47- Refuzează înregistrarea candidatului (candidați) deputați „ Comisia electorală refuză înregistrarea candidatului adjunct în acest caz: ... 8) constatarea de către comisioana electorală corespunzătoare a nedreptății substanțiale a informațiilor despre candidat, prezentate în conformitate cu legea;...” 6. Codul de procedură civilă din Ucraina (modificat la 7 martie 2002) art. 243-16 - Competența cu privire la plângeri, apeluri „Reclamațiile împotriva deciziilor, acțiunilor sau omisiunilor de către Comitetul Electoral Central sunt luate în considerare de Curtea Supremă a Ucrainei.” art. 243-17 - Alocarea unei plângeri, recurs „O plângere împotriva unei hotărâri, act sau omisiune de către Comitetul Electoral Central, excluzând cele stabilite în capitolele „30-ש” și „30-ש” din prezentul cod se depune Curții Supreme a Ucrainei în termen de 7 zile de la data adoptării deciziei de către Comitetul Electoral Central sau executarea actelor sau omisiei. Participanții la procesul electoral sunt eligibili să își depună cererile la Curtea Supremă a Ucrainei în cazul în care drepturile sau interesele juridice ale acestora au fost încălcate prin decizia, actul sau omisiunea Comitetului Electoral Central.” art. 243-20 - Decizia Curții [Supreme] „Curtea pronunță o hotărâre după examinarea plângerii. În cazul în care plângerea este justificată, instanța declară actul sau omisiunea Comitetului Electoral Central ilegal, anulează decizia, permite cererea reclamantului și remediază încălcarea. În cazul în care decizia sau acțiunea impușită a Comitetului Electoral Central este în conformitate cu legea, instanța adoptă o decizie respingând plângerea. Hotărârea instanței este finală și nu este supusă recursului. ...” COMPLAINTE Reclamantul se plânge că a existat o încălcare a articolului 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție, separat și coroborat cu art. 14 din Convenție. El susține că refuzul de a-l înregistra ca candidat de aderare la Parlamentul Național nu a avut nicio justificare obiectivă sau rezonabilă, nu a urmărit un obiectiv legitim și că ingerința în drepturile sale nu era proporțională. Reclamantul susține, de asemenea, că o terță persoană într-o situație similară a fost înregistrată ca candidat la alegeri chiar dacă aceasta a rezistat efectiv în afara Ucrainei. El se plânge, în continuare, în temeiul articolului 2 § 2 din Protocolul nr. 4 la Convenția, că dreptul său de “părăsiți țara” a fost interzis ilegal. Reclamantul se plânge, de asemenea, în conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție, că a fost refuzat dreptul la o audiere echitabilă în ceea ce privește plângerea sa cu privire la refuzul de a-l înregistra pentru a sta la alegeri. 1. Reclamantul se plânge de încălcarea art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție, separat și coroborat cu art. 14 din Convenție, care prevede, respectiv, după cum urmează: „Altele părți contractante se angajează să desfășoare alegeri libere la intervale rezonabile prin vot secret, în condiții care să asigure libera exprimare a avizului poporului în alegerea legislației.” „Ocuparea drepturilor și libertăților prevăzute în [] Convenția este asigurată fără discriminare pe niciun motiv, cum ar fi sexul, rasa, culoarea, limba, religia, opinia politică sau altă parte, origine națională sau socială, asocierea cu o minoritate națională, proprietatea, nașterea sau alt statut.” Reclamantul se referă în special la faptul că a fost refuzat arbitrar înregistrarea pe lista candidaților pentru alegerea Parlamentului. El susține, în primul rând, că a furnizat informații veritabile despre locul său de reședință (propyska ) și, în al doilea rând, că el a locuit în Ucraina în „acordul cu tratatele internaționale”, astfel cum prevede Legea „alegerile”, deoarece a fost acordat statutul de refugiat de către Guvernul SUA. Guvernul a contestat acest punct de vedere. Acestea au declarat, în special, că reclamantul nu a furnizat inițial adresa locului său de reședință și nu a încercat să dovedească că stă în străinătate în conformitate cu tratatele internaționale ale Ucrainei, deoarece nu a vrut să-și dezvăluie adresa efectivă autorităților de aplicare a legii din Ucraina. Guvernul consideră că acest comportament este incompatibil cu dorința reclamantului de a dobândi statutul de membru al Parlamentului. În plus, Guvernul a susținut că reclamantul nu stă în străinătate în conformitate cu tratatele internaționale ale Ucrainei, în sensul legii electorale. Ei au subliniat că Convenția de la Geneva din 1951 a fost semnată de Ucraina, dar nu a intrat în vigoare în Ucraina până la 8 septembrie 2002, adică în a noua nouăa zi de la depunerea instrumentului de ratificare de către Guvern. Reclamantul susține, de asemenea, că refuzul Comitetului Electoral Central, astfel cum a fost susținut de Curtea Supremă, de a-l înregistra ca candidat este arbitrar. El a susținut că a prezentat datele veritabile despre locul său de reședință și că Legea „alegerile” nu se referă la nici o cerință de a arăta „locul real de reședință” sau „adresă reală”, baza folosită pentru a respinge înregistrarea sa. El a susținut în continuare că nu poate rămâne în Ucraina din cauza persecuției sale de către autoritățile din motive politice. Guvernul susține că reclamantul nu poate fi considerat refugiat deoarece el nu a fost persecutat în Ucraina și nu a confruntat nici o amenințare de persecuție. Cu toate acestea, au admis că reclamantul ar putea fi reținut de către organismele de aplicare a legii din Ucraina dacă ar trebui să traverseze granița ucraineană. Acestea au făcut referire, în special, la ancheta penală pe care s-a întârziat, la divulgarea înregistrărilor înregistrate de către solicitant în biroul președintelui Ucrainei. Guvernul a exprimat opinia generală că motivele pentru refuzarea înregistrării reclamantului au fost bazate pe transmiterea informațiilor false și nu pe locul de reședință al reclamantului ca atare. Reclamantul nu este de acord, declarând că Comitetul Electoral Central și Curtea Supremă și-au restricționat dreptul de a alege în mod arbitrar și a acționat, prin urmare, împotriva articolului 24 din Constituția Ucrainei, care a interzis discriminarea pe motiv de reședință. Reclamantul se plânge, de asemenea, de încălcarea articolului 1 din Protocolul nr. 3 în conjuncție cu art. 14 din Convenție, din cauza faptului că refuzul de a-l înregistra ca candidat la alegeri l-a discriminat. Reclamantul susține că, într-o situație similară, o persoană privată (Dl Yukhym Zviagilsky) a fost înregistrată ca candidat la alegeri în 1998, chiar dacă a locuit în afara Ucrainei. Prin urmare, Curtea concluzionează că această plângere nu este, în sensul articolului 35 § 3 din Convenție, necesită o examinare a fondului. Nu s-a stabilit niciun alt motiv pentru declararea inadmisibilă a acestuia. Reclamantul se plânge în continuare că dreptul său de a “părăsi țara” a fost interzis ilegal, în contravenție cu art. 2 § 2 din Protocolul nr. 4 la Convenție, care prevede următoarele: „Toată lumea este liberă să părăsească orice țară, inclusiv propria sa țară.” Curtea constată că reclamantul a părăsit Ucraina la 26 noiembrie 2000 având în vedere data introducerii cererii, această parte a cererii trebuie respinsă pentru nerespectarea normei de șase luni și, prin urmare, este inadmisibilă în aplicarea articolului 35 § § 1 și 4 din Convenție. 3. În sfârșit, reclamantul se plânge că a fost negat dreptul la o audiere corectă și imparțială în ceea ce privește plângerea sa cu privire la refuzul de a-l înregistra pentru a fi alegeți. Invocă art. 6 § 1 din Convenție, care, în măsura în care prevede: „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ..., fiecare are dreptul la o audiere echitabilă ... de [a] ... tribunal...” Guvernul a propus să respingă această parte a cererii, declarând că este incompatibilă ratione materiae cu dispozițiile Convenției. Curtea reamintește jurisprudența sa stabilită că procedurile privind determinarea drepturilor politice, în special litigiile cu privire la dreptul de a prelua alegerile, nu stabilesc „drepturile și obligațiile civile” și, prin urmare, nu intră în domeniul de aplicare al protecției articolului 6 § 1 din Convenție (Hotărârea Pierre-Bloch c. Franța din 21 octombrie 1997, Raporturile hotărârilor și deciziilor, Prin urmare, această parte a cererii este incompatibilă ratione materiae cu dispozițiile Convenției, în sensul articolului 35 § 3, și trebuie respinsă în temeiul articolului 35 § 4. Din aceste motive, Curtea declară în unanimitate admisibil, fără prejudecarea fondului, plângerile reclamantului cu privire la presupusa încălcare a dreptului său de a prelua alegerile, astfel cum este consemnat la art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție; declară restul cererii inadmisibil. Dollé J.-P. Președintele grefierului Costa

SECOND SECTION

DECISION

AS TO THE ADMISSIBILITY OF

Application no. 17707/02

by Mykola Ivanovych MELNYCHENKO

against Ukraine

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on

4 November 2003 as a Chamber composed of

Mr

J.-P.

Costa

,

President

,

Mr

A.B.

Baka

,

Mr

Gaukur

Jörundsson

,

Mr

L. Lucaides

Mr

K.

Jungwiert

,

Mr

V.

Butkevych

,

Mr

M.

Ugrekhelidze,

judges

,

and Mrs

S.

Dollé

,

Section Registrar

,

Having regard to the above application lodged on 23 April 2002,

Having regard to the observations submitted by the respondent Government and the observations in reply submitted by the applicant,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Mr Mykola Ivanovych Melnychenko, is a Ukrainian national, who was born on 18 October 1966 in the village of Zapadynka, Vasylkiv District, the Kyiv Region. He currently resides in the United States of America where he has refugee status.

A.

The circumstances of the case

The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.

The applicant is a retired major of the State Security Service of Ukraine (

Служба Безпеки України

). He served in the President of Ukraine’s Administration in the Department of Security. He was in charge of guarding the office of the President. In the course of his work he allegedly made tape recordings of the President’s personal conversations with third persons relating to the possible involvement of the President in the disappearance of the journalist Georgiy Gongadze.

On 26 November 2000 the applicant left Ukraine for Poland, and then for the Czech Republic, being afraid of political persecution following the disclosure of the audiotapes to the public.

On 28 November 2000 the Chairman of the Socialist Party of Ukraine publicly disclosed the content of these tapes during the session of the Parliament of Ukraine,

Verkhovna Rada

(

Верховна Рада

України

). This disclosure led to a political scandal (“audio-tapes scandal”) and to allegations of the involvement of President Leonid Kuchma in the disappearance of the journalist Georgiy Gongadze, who was known for his critical articles about the President in the Internet newspaper “

Ukrayinska Pravda

” (

Українська Правда

).

During his stay in the Czech Republic the applicant applied for political asylum in the United States of America (“US”/“USA”). On 27 April 2001 the Immigration and Naturalisation Service of the US Department of Justice recognised the applicant as a refugee under the United Nations Convention Relating to the Status of Refugees 1951 (hereinafter “the Geneva Convention”). The US Department of Justice issued a travel document to the applicant and granted him the right to stay in the USA for an indefinite period of time.

On 12 January 2002 the 9

th

Congress of the Socialist Party of Ukraine nominated the applicant as candidate no. 15 on the Socialist Party list for election to the national Parliament (

Верховна Рада України

).

On 22 January 2002 the Socialist Party submitted the applicant’s request to the Central Electoral Committee (

Центральна Виборча Комісія

) for formal registration. In the request, the applicant referred to the address of his

propyska,

an apartment where he had resided since 1992, as his “place of residence” for the purposes of registration.

On 26 January 2002 the Central Electoral Committee of Ukraine adopted its Resolution No. 94 “on the Refusal of the Registration of Candidates for the People’s Members of Parliament of Ukraine on 31 March 2002.”

This Resolution was based on the verbatim record of the discussion of the applicant’s request for registration, and was adopted on the basis of a proposal by Ms Stavniychuk, a member of the Electoral Committee of Ukraine, to refuse registration for the following reasons:

“... It ensues from what has been specified above that the provision of Part II of section 8 of the Law “on the Election of the People’s Members of Parliament of Ukraine”, concerning residence in accordance with the international treaties of Ukraine in force, does not extend to M.I. Melnychenko.

From the legal point of view M.I. Melnychenko’s stay in the USA does not allow him to be recognised as being permanently resident in Ukraine, as prescribed by section 8 of the Law ...

... M.I. Melnychenko remains abroad on other grounds: those grounds are not prescribed by Part II of Section 8 of the Law...

... the reasons to conclude that any break in residence in Ukraine beyond the grounds for residence or stay prescribed by Part II of section 8 of the Law ... rules out the possibility for the person to exercise his right to be elected as a People’s Member of Parliament of Ukraine, since it [any break in residence] cannot constitute residence in Ukraine.

... On account of this factor and due to the fact that M.I. Melnychenko has submitted inaccurate information about his actual residence or stay for the past five years, as established by the Central Electoral Commission, we propose that the Commission refuse M.I. Melnychenko’s registration as a candidate for the People’s Members of Parliament of Ukraine ...”

By virtue of this resolution the Central Electoral Committee of Ukraine adopted the proposal of Ms Stavniychuk and rejected the registration of thirteen potential candidates including the applicant’s. In particular, it decided:

“... 2. To deny the registration as a candidate for membership of the Parliament of Ukraine in the multi-mandate all-State electoral constituency of Mykola Ivanovych Melnychenko, enrolled under number 15 on the electoral list of candidates for the People’s Members of Parliament of Ukraine on 31 March 2002, whose documents submitted to the Central Electoral Committee contained substantially untruthful data about his place and period of residence for the last five years”.

The other 12 candidates were refused registration because of improper completion of the documents necessary for registration.

On 30 January 2002 the Socialist Party lodged an appeal with the Supreme Court of Ukraine against Resolution No. 94 of the Central Electoral Committee of 26 January 2002. It sought to have the resolution declared unlawful and annulled.

On 8 February 2002 the Supreme Court of Ukraine rejected this appeal for the following reasons:

“... the information about M.I. Melnychenko’s actual place of residence for the last five years in Ukraine and referred to in the said documents is contested by the Central Electoral Committee and the court. This information is substantially lacking in truth with respect to a candidate for election as a Member of the Verkhovna Rada of Ukraine, and therefore paragraph 2 of Resolution No. 94 of the Central Electoral Committee of 26 January 2002 conforms to the requirements of Part II of section

8 and sections 41 and 47 of the Law on the Elections of the People’s Members of Parliament of Ukraine.

On the basis of what has been set out and taken into account the above ... the Court

has resolved:

that the complaint of the Socialist Party of Ukraine about paragraph 2 of Resolution No. 94 of the Central Electoral Committee of 26 January 2002 on the refusal of M.I.

Melnychennko’s registration as a candidate for membership of the Parliament of Ukraine, in the multi-mandate all-State electoral constituency, be dismissed.”

On 21 November 2002 the applicant informed the Court that he resides in the United States where he has the status of a refugee.

B.

Relevant domestic law

1.

Constitution of Ukraine

Article 8

“... The Constitution of Ukraine has the highest legal force.

... The norms of the Constitution of Ukraine have direct effect...”

Article 9

“International treaties that are in force and are accepted as binding by the Verkhovna Rada of Ukraine, are part of the national legislation of Ukraine. ...”

Article 22

“... Constitutional rights and freedoms are guaranteed and shall not be abolished. ...”

Article 24

“...There shall be no privileges or restrictions based on ... political ... and other beliefs..., place of residence ...”

Article 38

“Citizens have the right to participate in the administration of State affairs, in all Ukrainian and local referenda, to elect freely and to be elected to bodies exercising State power as well as local self-government bodies.

Citizens enjoy an equal right of access to the civil service and to service in local self-government bodies.”

Article 64

“Constitutional human and citizens’ rights and freedoms shall not be restricted, except in cases envisaged by the Constitution of Ukraine.

In conditions of martial law or a state of emergency, specific restrictions on rights and freedoms may be authorised with an indication of the period of effectiveness of these restrictions.

The rights and freedoms envisaged in Articles 24, 25, 27, 28, 29, 40, 47, 51, 52, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62 and 63 of this Constitution shall not be restricted.”

Article 76

“... A citizen of Ukraine who has attained the age of twenty-one on the date of elections, has the right to vote and, if that citizen has resided in the territory of Ukraine for the past five years, may be a national Member of Parliament...

A citizen who has a criminal record for having committed an intentional crime shall not be elected to the

Verkhovna Rada

of Ukraine if the record is not cancelled and erased by the procedure established by law...”

Article 77

“

...

The procedure for the election of the People’s Members of Parliament ... is established in accordance with the procedure prescribed by law.”

3.

The Law on the Central Electoral Committee of Ukraine,

17 December 1997

Section 1 - The Status of the Central Electoral Committee

“The Central Electoral Committee is a permanent State body which, in accordance with the Constitution of Ukraine, this and other Laws of Ukraine, ensures the organisation, preparation and conduct of the elections of the President of Ukraine, the People’s Members of Parliament of Ukraine and also all-Ukrainian referenda.”

Section 14 (11) - The Powers of the Central Electoral Committee

“The Central Electoral Committee:

...

(11) registers in accordance with the Laws of Ukraine the lists of candidates for membership of Parliament from the political parties, or electoral groups of parties, and issues to the political parties and electoral groups a copy of its decision on the registration of these lists, and issues to the candidates formal proof of registration.”

Article 17 (1) - Place of residence

“The place of residence is generally the place where a citizen permanently or temporarily resides.”

Section 8 - The Right to be Elected

“1. A citizen of Ukraine who has attained the age of twenty-one on the day of the elections, has the right to vote, and has resided on the territory of Ukraine for the past five years, may be elected a deputy.

Section 41 - The conditions for registration of a deputy, included into the electoral list of the Party

“... 8) autobiographies of the persons, included into the electorate list of the party (block), not more than two thousand characters, that has to be include: the surname, name, patronymic name, date, month, year and place of birth, citizenship, information about education, labour activity, position (occupation), place of work, public employment (including the dates on elected positions), party membership, family status,

address of residence with the indication of time of residence in Ukraine

, information on absence or presence of convictions; ...”

Section 47- Refusal to register of the candidate (candidates) deputies

“The Electorate Commission refuses registration of candidate deputy in the event:

... 8) finding by the appropriate electorate commission of the substantial untruthfulness of the information about the candidate, submitted in accordance with the law;...”

Article 243-16 - Jurisdiction over complaints, appeals

“Complaints against decisions, actions or omissions by the Central Electoral Committee shall be considered by the Supreme Court of Ukraine.”

Article 243-17 - Lodging a complaint, appeal

“A complaint against a decision, act or omission by the Central Electoral Committee, excluding those determined in Chapters “30-Б” and “30-В” of this Code shall be lodged with the Supreme Court of Ukraine within 7 days from the date of adoption of the decision by the Central Electoral Committee, or performance of the acts or omission. The participants in the electoral process are eligible to lodge their claims with the Supreme Court of Ukraine in the event that their rights or legal interests have been violated by the decision, act or omission of the Central Electoral Committee.”

Article 243-20 - The decision of the [Supreme] Court

“The court delivers a judgment after considering the complaint. In the event that the complaint is substantiated the court declares the act or omission of the Central Electoral Committee unlawful, quashes the decision, allows the claim of the applicant and remedies the violation. In the event that the impugned decision or action of the Central Electoral Committee is in conformity with the law, the court shall adopt a decision rejecting the complaint. The decision of the court is final and is not subject to appeal. ...”

COMPLAINTS

The applicant complains that there has been a violation of Article 3 of Protocol No. 1 to the Convention, separately and in conjunction with Article 14 of the Convention. He maintains that the refusal to register him as a candidate for membership of the national Parliament had no objective or reasonable justification, did not pursue a legitimate aim and that the interference with his rights was not proportionate. The applicant also alleges that a third person in a similar situation was registered as a candidate for election even though the latter effectively resided outside Ukraine.

He further complains, under Article 2 § 2 of Protocol No. 4 to the Convention, that his right “to leave the country” was unlawfully interfered with.

The applicant also complains, under Article 6 § 1 of the Convention, that he was denied a right to a fair hearing in respect of his complaint about the refusal to register him to stand for election.

THE LAW

“The High Contracting Parties undertake to hold free elections at reasonable intervals by secret ballot, under conditions which will ensure the free expression of the opinion of the people in the choice of the legislature.”

“The enjoyment of the rights and freedoms set forth in [the] Convention shall be secured without discrimination on any ground such as sex, race, colour, language, religion, political or other opinion, national or social origin, association with a national minority, property, birth or other status.”

The applicant refers in particular to the fact that he was arbitrarily denied registration on the list of candidates for election to the Parliament. He maintains, firstly, that he had provided truthful information about his place of residence (

propyska

), and, secondly, that he resided in Ukraine in “accordance with the international treaties”, as envisaged by the Law “on Elections”, since he had been accorded refugee status by the US Government.

The Government challenged this view. They stated, in particular, that the applicant had not initially provided the address of his place of residence and did not try to prove that he had been staying abroad in accordance with the international treaties of Ukraine since he did not want to reveal his actual address to the law enforcement authorities of Ukraine. The Government consider that such behaviour was incompatible with the applicant’s wish to acquire the status of a member of Parliament. Furthermore, the Government maintained that the applicant was not staying abroad in accordance with the international treaties of Ukraine, within the meaning of the Elections law. They pointed out that the Geneva Convention 1951 had been signed by Ukraine, but did not enter into force in respect of Ukraine until 8 September 2002, i.e. on the nineteenth day after the deposit of the instrument of ratification by the Government.

The applicant further maintained that the refusal of the Central Electoral Committee, as upheld by the Supreme Court, to register him as a candidate was arbitrary. He contended that he had submitted truthful data about his place of residence and that the Law “on Elections” did not refer to any requirement to show “actual place of residence” or “actual address”, the basis used to reject his registration. He further maintained that he could not stay in Ukraine due to his persecution by the authorities on political grounds.

The Government argued that the applicant could not be regarded as a refugee since he was not persecuted in Ukraine and faced no threat of persecution. They conceded however that the applicant might be detained by the law enforcement bodies of Ukraine if he were to cross the Ukrainian border. They referred in particular to the pending criminal investigation into the disclosure of the tape recordings allegedly made by the applicant in the office of the President of Ukraine.

The Government expressed a general opinion that the grounds for refusing to register the applicant were based on the submission of untrue information and not on the place of residence of the applicant as such. The applicant disagreed, stating that the Central Electoral Committee and the Supreme Court restricted his right to stand for election arbitrarily and thus acted contrary to Article 24 of the Constitution of Ukraine which prohibited discrimination on the ground of residence.

The applicant also complains about the infringement of Article 1 of Protocol No. 3 in conjunction with Article 14 of the Convention on the ground that the refusal to register him as a candidate for elections discriminated against him. The applicant alleges that in a similar situation a private person (Mr Yukhym Zviagilsky) was registered as a candidate for elections in 1998, even though he resided outside Ukraine.

The Court considers, in the light of the parties’ submissions, that the complaint raises serious issues of fact and law under the Convention, the determination of which requires an examination of the merits. The Court concludes therefore that this complaint is not manifestly ill-founded within the meaning of Article 35 § 3 of the Convention. No other grounds for declaring it inadmissible have been established.

2.

The applicant next complains that his right “to leave the country” was unlawfully interfered with, contrary to Article 2 § 2 of Protocol No. 4 to the Convention, which provides as follows:

“Everyone shall be free to leave any country, including his own.”

The Court notes that the applicant left Ukraine on 26 November 2000. Having regard to the date of introduction of the application, this part of the application must be rejected for non-compliance with the six-months rule and is therefore inadmissible in application of Article 35 §§ 1 and 4 of the Convention.

“In the determination of his civil rights and obligations ..., everyone is entitled to a fair ... hearing ... by [a] ... tribunal...”

The Government proposed to reject this part of the application, stating that it was incompatible

ratione materiae

with the provisions of the Convention.

The Court recalls its established case-law that procedures concerning the determination of political rights, in particular disputes over the right to stand for election, do not determine “civil rights and obligations” and thus fall outside the scope of the protection of Article 6 § 1 of the Convention (the

Pierre-Bloch v. France

judgment of 21 October 1997,

Reports of Judgments and Decisions,

1997-VI, §§ 49-52).

It follows that this part of the application is incompatible

ratione materiae

with the provisions of the Convention, within the meaning of Article 35 § 3, and must be rejected under Article 35 § 4.

For these reasons, the Court unanimously

Declares

admissible, without prejudging the merits, the applicant’s complaints concerning the alleged infringement of his right to stand for elections as enshrined in Article 3 of Protocol No. 1 to the Convention;

Declares

the remainder of the application inadmissible.

S.

Dollé

J.-P.

Costa

Registrar

President