CASE OF MILITARU v. HUNGARY

Reclamantul s-a născut în 1957 și trăiește în Nagytarcsa, Ungaria. La 13 octombrie 1995, reclamantul a depus divorț în fața Curții Regionale de Budapesta. De asemenea, a solicitat custodia celor trei copii ai cuplului, care s-au născut respectiv în 1984, 1986 și 1992 și a solicitat plata întreținerii și a diviziunii proprietăților matrimoniale. După recurgeri repetate pentru prejudecăți depuse de soțul reclamantului, Curtea Centrală de District Buda a fost desemnată pentru prima dată pentru a auzi cazul. Ca urmare a propunerii de prejudecăți ale soțului, dosarul a fost apoi transferat la Tribunalul de District Zalaegerszeg. La 24 septembrie 1996, președintele, vice-președintele și toți judecătorii Curții de District Zalaegerszeg au declarat prejudecăți. La 6 februarie 1997, Curtea Supremă a numit Curtea de District Miskolc și Curtea Regională a Județeanului Borsod-Abaúj-Zemplen pentru a auzi cazul. La 2 aprilie 1997, Curtea de District Miskolc a solicitat reclamantului să-și completeze acțiunea în termen de 8 zile. În urma acordării unui termen de prelungire a acestui termen, reclamantul a prezentat materiale suplimentare la 5 mai 1997. 10. La 24 iunie 1997, la 26 august 1997, Curtea de District a solicitat școlii la care au participat copiii cuplului să furnizeze un aviz. De asemenea, a desemnat Institutul de Experți Medici Forense din Budapesta („Institutul”) pentru a da un aviz psihologic expert asupra părților și copiilor lor și a solicitat să fie sfătuit în ceea ce privește care părinte era mai potrivit pentru a crește copiii. 12. Reclamantul, împreună cu cei trei copii, nu a apar la examenele programate pentru 1 octombrie 1997, deoarece nu au primit nici o notificare. 13. Examinațiile programate pentru 18 noiembrie 1997 nu au putut fi efectuate deoarece soțul și doi dintre copii nu au reușit să apară. 14. La 9 decembrie 1997, Curtea Regională Borsod-Abaúj-Zemplén a constatat că propunerea reînnoită a soțului de prejudecăți din 4 septembrie 1997 nu a fost susținută. 15. La 12 ianuarie 1998, Curtea de District Miskolc a ordonat părților să furnizeze informații despre situația copiilor și problema întreținerii. 16. În scrisorile sale din 15 ianuarie și 5 mai 1998, reclamantul a solicitat Curții de District să organizeze o ședință în acest caz și, ca măsură intermediară, să ordone soțului său să plătească întreținerea. 17. La 25 ianuarie 1998, soțul a depus o cerere de prejudecăți împotriva tuturor judecătorilor judecătorilor din județ. 18. La 5 mai 1998, reclamantul a solicitat Curții de District să se ocupe cu urgență de acest caz. La 15 iulie 1998, ea solicită în mod repetat instanței să pronunțe divorțul, să-și acorde custodia copiilor, să-și oblige soțului să părăsească apartamentul și să plătească întreținerea. 19. La 26 octombrie 1998, Curtea Supremă a respins cererea reînnoită a soțului de prejudecăți și l-a avertizat că, dacă ar depune o altă propunere nesubstanțată, el ar fi amendat. 20. La cererea instanței din 27 noiembrie 1998, reclamantul a furnizat informații cu privire la întreținerea copiilor. 21. La 14 decembrie 1998, soțul a depus din nou o cerere de prejudecăți împotriva judecătorilor care se ocupă de acest caz. 22. La 22 decembrie 1998, Curtea de District a suspendat procesul în așteptarea rezultatului unei acțiuni paralele pentru a pune soțul sub tutore. 23. La cererea reclamantului, la 6 octombrie 1999, Curtea de District a hotărât să relueze procedura și să numească un agent ad litem pentru reprezentarea soțului. 24. La 9 noiembrie 1999, reclamantul a elaborat acțiunea ei și a solicitat instanței să obțină avize psihologice și educaționale asupra copiilor. La 7 decembrie 1999, Institutul a numit un psiholog expert. 25. La 27 ianuarie 2000, cei doi copii mai mari ai părților au solicitat instanței să le plaseze, prin intermediul unei măsuri intermediare, cu reclamantul. 26. La 3 februarie 2000, Institutul a informat Curtea că a lovit cazul din lista sa, deoarece soțul și cei doi copii mai mari nu au reușit în mod repetat să apară pentru examinare. 27. La 8 februarie 2000, Curtea de District a ordonat ca cei doi copii mai mari să fie plasați la reclamant și a obligat soțul să-i predea în termen de trei zile. La 17 februarie 2000, soțul a interzis această decizie. La 23 februarie 2000, reclamantul a informat instanța că ordinul său nu poate fi executat așa cum copiii au fost plasați într-o casă pentru copii. La 29 iunie 2000, Curtea Supremă a respins cererea reînnoită a soțului de prejudecăți din 7 martie 2000 29. La 26 septembrie 2000, Curtea Regională a Județeanului Borsod-Abaúj-Zemplen a anulat ordonanța din 8 februarie 2000 și a trimis la Curtea de District eliberarea măsurilor intermediare. 30. La cererea reclamantului, la 29 septembrie 2000, Curtea de District Miskolc a întrerupt procedura. În recursul său, reclamantul a solicitat reluarea procedurii și că cazul, în loc de a fi întrerupt, ar trebui transferat de la Miskolc într-o instanță din oraș, în care a fost domiciliată. La 30 ianuarie 2001, Curtea Regională a Județeanului Borsod-Abaúj-Zemplen și-a respins recursul. 31. La 21 iulie 2001, reclamanta a reînnoit acțiunea sa în fața Curții Centrale de District de Buda. 32. La 15 ianuarie 2002 a avut loc o ședință și a fost programată o ședință suplimentară pentru 30 mai 2002. 33. În prezent, acest caz este în așteptare în fața Curții de District. art. 19 § 2 din Codul de Procedură Civilă citește după cum urmează: „Dacă o parte depune o propunere de prejudecăție, care este manifestamente nesubstanțiată, sau depune în mod repetat o procedură neconvenționată în aceeași procedură în ceea ce privește același judecător, instanța poate, ca dispoziție a ordinului de respingere a moțiunii, impune-i o amendă.”