CtEDO 22.01.2004 Auto

MOSTACCIUOLO contre l'ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
22.01.2004
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Recevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2004
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
MOSTACCIUOLO contre l'ITALIE (CtEDO, 2004)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA I PRIVIND RECEVABILITATEA Cererea nr. 65102/01 prezentată de Giuseppe MOSTACCIUOLO împotriva Italiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea I), care are loc la 22 ianuarie 2004 într-o cameră compusă din domnii C.L. Rozakis președintele Lorenzen Bonello Kovler Steiner dnii Hajiyev judecători L. Ferrari Bravo judecător ad-hoc și dlui Nielsen, grefier de secțiune Având în vedere cererea formulată anterior în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 25 februarie 1998, având în vedere art. 5 alineatul (2) din Protocolul nr 11 la convenție, care a transferat Curții competența de a examina cererea, având în vedere decizia Curții de a invoca dispozițiile articolului 29 3 din convenție și de a examina în comun admisibilitatea și fondul cauzei, Având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de solicitant, După ce a deliberat, face următoarea decizie FACE recurentul, dl Giuseppe Mozacciuolo, este un resortisant italian, născut în 1938 și rezident în Benevent. Collarile, E. Marcellino și A. Mandato, avocați din Benevent. Guvernul pârât a fost reprezentat succesiv de agenții săi, dnii U. Leanza și I. M. Braguglia și co-agenții lor succesive, dnii Esposito și F. Crisafolli. Circumstanțele speței Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de părți, pot fi rezumate după cum urmează. 1. La 5 mai 1987, domnul F. a solicitat instanței din Benevent de la reclamant să îi plătească 73 934 495 de lire italiene pentru prestații profesionale. La 11 mai 1987, președintele Tribunalului din Benevent a primit cererea. Din cele 29 de audieri stabilite între 24 septembrie 1987 și 13 februarie 1998, șapte au fost amânate din oficiu, zece au vizat o expertiză, zece au fost dedicate cererilor părților de admitere a mijloacelor de probă și depunerii documentelor, una a fost consacrată audierii dlui. și una a fost amânată la cererea părților din cauza unei tentative de soluționare pe cale amiabilă. La 16 aprilie 1999, cauza a fost încredințată sezioni stralcio . Dintre cele două audieri stabilite între 22 septembrie 1999 și 22 martie 2000, una a fost amânată deoarece părțile nu au fost prezentate și una a fost reportată din oficiu. La 10 ianuarie 2002, reclamantul sesizează Tribunalul de Primă Instanță al Romei în sensul Legii nr. 89 din 24 martie 2001 - Legea Pinto Pentru a se plânge de durata excesivă a procedurii descrise mai sus. Reclamantul a solicitat Curții să declare că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din convenție și să condamne guvernul italian la despăgubirea prejudiciilor materiale și morale suferite. Reclamantul a solicitat în special 14 460,94 EUR (EUR) ca daune materiale și morale. Printr-o decizie din 21 iunie 2002, al cărei text a fost depus la grefă la 2 octombrie 2002, instanța de apel a constatat depășirea unei perioade rezonabile de timp. Ea a respins cererea privind prejudiciul material pe motivul că reclamantul nu a furnizat nicio dovadă, acordând 2 000 EUR în echitate ca despăgubire pentru prejudiciul moral și 700 EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și 900 EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată pentru procedura Pinto. Prin scrisoarea din 21 ianuarie 2003, reclamantul a informat Curtea cu privire la rezultatul procedurii naționale și a solicitat Curții să reia examinarea cererii sale. Reclamantul nu a indicat că este prevăzut în casare. Dreptul și practica internă relevantă Dreptul și practica internă relevantă sunt descrise în Decizia Spordino c. Italia 36813/97, CEDH 2003 ...). GRIEF Invouché art. 6 din Convenție, reclamantul se plângea de durata procedurii civile. După ce a încercat procedura Pinto Prin urmare, cererea reclamantului se referă la durata procedurii care a început la 8 iunie 1987 și era încă în curs de desfășurare la 10 ianuarie 2002 și, prin urmare, a durat deja mai mult de 14 ani și șapte luni pentru o instanță. Potrivit reclamantului, durata procedurii nu corespunde cerinței de termen rezonabil, așa cum se prevede la art. 6 alin. (1) din Convenție. După intrarea în vigoare a Legii Pinto, guvernul excită neobosirea căilor de atac interne. Prin urmare, reclamantul sesizează instanța de apel competentă, dar nu se ocupă de casare. Curtea reamintește jurisprudența sa în cauza Shordino c. Italia (citată mai întâi) potrivit căreia, pe de o parte, atunci când un reclamant se plânge numai de suma de la lit. (k) el nu este obligat în scopul de a epuiza căile de recurs interne de a se opune casiunii împotriva deciziei instanței de apel și, pe de altă parte, că reclamantul poate continua să se sustragă. În sensul articolului 34 din Convenție, în măsura în care, deși instanța de apel a recunoscut existența duratei excesive a procedurii, suma acordată nu poate fi considerată adecvată pentru a remedia prejudiciul și încălcarea pretinse. Curtea nu vede nici un motiv la care să se deroge de la această jurisprudență, prin urmare, ea respinge dreptul la Guvern. Prin urmare, Curtea consideră că, având în vedere criteriile prevăzute de jurisprudența organelor Convenției în materie de termen rezonabil (complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și al autorităților competente) și având în vedere toate elementele aflate în posesia sa, că această cerere trebuie să facă obiectul unei examinări pe fond. Prin urmare, este necesar să se pună capăt aplicării articolului 29 alineatul (3) din convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea admisibilă, toate mijloacele de fond rezervate. Søren Nielsen Christos Rozakis Modulul Președinte [Note1] [Note1] Mutați taburile centrale pentru a alinia titlurile sub nume cu marginile stângi și drepte.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2004-01-22
0,99
MOSTACCIUOLO contre l'ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 64705/01 présentée par Giuseppe MOSTACCIUOLO contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 22 janvier 2004 en une chambre composée de
CtEDO 2004-01-22
0,97
MUSCI contre l'ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 64699/01 présentée par Francesco MUSCI contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 22 janvier 2004 en une chambre composée de : MM.
CtEDO 2004-01-22
0,97
FINAZZI contre l'ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 62152/00 présentée par Gian Mario FINAZZI contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 22 janvier 2004 en une chambre composée de :
CtEDO 2004-01-22
0,97
PROCACCINI contre l'ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 65075/01 présentée par Giuseppina et Orestina PROCACCINI contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 22 janvier 2004 en une chambre
CtEDO 2004-01-27
0,96
CARLETTI et BONETTI contre l'ITALIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 62457/00 présentée par Arialdo CARLETTI et Silvia BONETTI contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 27 janvier 2004 en une chambr
Sursă