CtEDO 22.01.2004 Auto

FINAZZI contre l'ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
22.01.2004
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Recevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2004
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
FINAZZI contre l'ITALIE (CtEDO, 2004)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA I PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 62152/00 prezentate de Gian Mario FINAZZI împotriva Italiei Curtea Europeană a Drepturilor L Având în vedere cererea formulată anterior în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 3 aprilie 1998, având în vedere art. 5 alineatul (2) din Protocolul nr 11 la convenție, care a transferat Curții competența de a examina cererea, având în vedere decizia Curții de a invoca dispozițiile articolului 29 3 din convenție și de a examina în comun admisibilitatea și fondul cauzei, Având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de către reclamant, După ce a deliberat, face următoarea decizie DE FAPT recurentul, dl Gian Mario Finazzi, este un resortisant italian, născut în 1947 și rezident la Bergamo. El este reprezentat în fața Curții de către dl. Mazariol, avocat la Bergamo. Guvernul pârât a fost reprezentat succesiv de către agenții săi, dnii U. Leanza și I. M. Braguglia și co-agenții lor succesive, dnii Esposito și F. Crisafolli. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. 1. La 12 ianuarie 1985, reclamantul l-a numit pe dl G. și pe societatea N. în fața Tribunalului din Bergamo, în scopul de a obține despăgubiri pentru daunele cauzate de un accident de circulație, care a fost evaluat la 24 681 309 lire italiene. La 17 octombrie 1985 și 27 februarie 1986, reclamantul a depus memorii și documente. La 8 mai 1986, judecătorul a stabilit prezentarea concluziilor la 13 noiembrie 1986. Printr-o hotărâre definitivă din aceeași zi, al cărei text a fost depus la grefa din 5 august 1988, judecătorul redeschis la tribunal și a pronunțat cauza la 3 noiembrie 1988. Dintre cele opt audieri stabilite între 6 aprilie 1989 și 19 mai 1993, trei au vizat o expertiză, două audieri ale martorilor și ale părților, o depunere de documente, una a fost pronunțată din oficiu și una la cererea părților. La 25 noiembrie 1993, judecătorul a stabilit prezentarea concluziilor la 29 septembrie 1994. August 1997, instanța a fost parțial îndreptățită reclamantului. Această decizie nu a dobândit încă autoritatea de lucru judecat la data de 2 aprilie 1998. 2. Procedura Pinto La 21 martie 2002, reclamantul sesizează instanța de apel din Veneția în sensul Legii nr. 89 din 24 martie 2001, adică Legea Pinto Pentru a se plânge de durata excesivă a procedurii descrise mai sus, reclamantul a solicitat instanței să declare că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din convenție și să condamne guvernul italian la despăgubirea prejudiciilor suferite. printr-o decizie din 11 aprilie 2002, al cărei text a fost depus la grefa din 18 aprilie 2002, Aprilie 2002, instanța de apel a constatat depășirea unei perioade rezonabile de timp. Aceasta a acordat 1 500 EUR (EUR) în echitate ca despăgubire pentru prejudiciul moral și 1 084,56 EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată. Prin scrisoarea din 4 august 2003, reclamantul a informat Curtea cu privire la rezultatul procedurii naționale și a solicitat Curții să reia examinarea cererii sale. Dreptul și practica internă relevante Dreptul și practica internă relevantă sunt descrise în Decizia Spordino c. Italia 36813/97, CEDO 2003). GRIEF Invochează art. 6 din convenție, reclamantul se plângea de durata procedurii civile. După ce a încercat procedura Prin urmare, a durat puțin mai mult de 12 ani și șapte luni pentru o instanță. Potrivit reclamantului, durata procedurii nu corespunde cerinței de termen rezonabil, așa cum se prevede la art. 6 alin. (1) din Convenție. După intrarea în vigoare a Legii Pinto, guvernul excită neobosirea căilor de atac interne. Prin urmare, reclamantul sesizează instanța de apel competentă, dar nu se ocupă de casare. Curtea reamintește jurisprudența sa în cauza Shordino c. Italia (citată mai întâi) potrivit căreia, pe de o parte, atunci când un reclamant se plânge numai de suma de la lit. (k) el nu este obligat în scopul de a epuiza căile de recurs interne de a se opune casiunii împotriva deciziei instanței de apel și, pe de altă parte, că reclamantul poate continua să se sustragă. În sensul articolului 34 din Convenție, în măsura în care, deși instanța de apel a recunoscut existența duratei excesive a procedurii, suma acordată nu poate fi considerată adecvată pentru a remedia prejudiciul și încălcarea pretinse. Curtea nu vede nici un motiv la care să se deroge de la această jurisprudență, prin urmare, ea respinge dreptul la Guvern. Prin urmare, Curtea consideră că, având în vedere criteriile prevăzute de jurisprudența organelor Convenției în materie de termen rezonabil (complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și al autorităților competente) și având în vedere toate elementele aflate în posesia sa, că această cerere trebuie să facă obiectul unei examinări pe fond. Prin urmare, este necesar să se pună capăt aplicării articolului 29 alineatul (3) din convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea admisibilă, toate mijloacele de fond rezervate. Søren Nielsen Christos Rozakis Modulul Președinte [Note1] [Note1] Mutați taburile centrale pentru a alinia titlurile sub nume cu marginile stângi și drepte.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2004-01-22
0,97
MURRU contre l'ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 56072/00 présentée par Salvatore MURRU contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant le 22 janvier 2004 en une chambre composée de : MM
CtEDO 2004-01-22
0,97
MOSTACCIUOLO contre l'ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 64705/01 présentée par Giuseppe MOSTACCIUOLO contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 22 janvier 2004 en une chambre composée de
CtEDO 2004-01-22
0,97
MAURO contre l'ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 64891/01 présentée par Alfonso MAURO contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 22 janvier 2004 en une chambre composée de : MM. C
CtEDO 2004-01-22
0,97
MOSTACCIUOLO contre l'ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 65102/01 présentée par Giuseppe MOSTACCIUOLO contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 22 janvier 2004 en une chambre composée de
CtEDO 2004-03-25
0,97
BERENGA et AUTRES contre l'ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ Requête n o 62483/00 présentée par Maria Luigia BERENGA et autres contre l'Italie La Cour européenne des Droits de l'Homme (première section), siégeant le 25 mars 2004 en une chambre composée de
Sursă