CtEDO 22.01.2004 Auto

ZULLO contre l'ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
22.01.2004
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Recevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2004
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
ZULLO contre l'ITALIE (CtEDO, 2004)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA I PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 64897/01 prezentată de Ernestina ZULLO împotriva Italiei Curtea Europeană a Drepturilor LUI Â (secțiunea I), care are loc la 22 ianuarie 2004 într-o cameră compusă din C.L. Rozakis președintele membrilor mei Tulkens Vajić Levits Botomarova dnii Kovler judecători Ferrari Bravo, judecător ad-hoc și dlui N ielsen grefier al secțiunii Având în vedere cererea formulată anterior în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 4 septembrie 1998, având în vedere art. 5 alineatul (2) din Protocolul nr 11 la convenție, care a transferat Curții competența de a examina cererea, având în vedere decizia Curții de a invoca dispozițiile articolului 29 3 din convenție și de a examina în comun admisibilitatea și fondul cauzei, Având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de recurentă, După ce a deliberat, face următoarea decizie FACE recurenta, Ernestina Zullo, este resortisant italian, născută în 1933 și rezidentă la Paduli (Benevent). Aceaceasta este reprezentată în fața Curții de către domnul A. Nardone și T. Verrilli, avocați din Benevent. Guvernul pârât a fost reprezentat succesiv de agenții săi, dnii U. Leanza și I. M. Braguglia și co-agenții lor succesive, dnii Esposito și F. Crisafolli. La 6 martie 1999, reclamanta a decedat. Printr-o scrisoare din 25 martie 1999, moștenitorul său, dl Mario Casciano, și-a comunicat intenția de a continua prezenta procedură. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. 1. Procedura principală la 10 noiembrie 1994, recurenta a formulat o acțiune în fața instanței judecătorești din Benevent, care acționează ca judecător al muncii, în vederea obținerii recunoașterii dreptului său la o pensie de invaliditate civilă (pensie di nesatisfăcătorà) ) și un ajutor pentru o persoană la domiciliu (indennità di acompaniamento la 21 noiembrie 1994, judecătorul judecător al instanei a stabilit prima ședință la 19 februarie 1996. La această dată, judecătorul desemnează un expert și a retrimis dezbaterile la ședința din 8 iulie 1997. Această ședință a fost pronunțată în mod direct la 28 iulie 1997. În ianuarie 1999. În ziua următoare, judecătorul, care a acceptat cererea pârâtului, a retrimis la tribunal la 15 iunie 1999. Între timp, la 6 martie 1999 reclamanta a decedat. La 6 martie 1999, domnul Mario Casciano, fiul său, s-a constituit în procedură. Această audiere a fost inițiată din oficiu la 14 februarie 2000. Cu toate acestea, la data de 7 noiembrie 2000 s-a stabilit că nu are loc o grevă a avocaților. Audiențele stabilite la 28 martie și 11 aprilie 2000 s-au referit la o nouă competență și la următoarea instanță a fost stabilită la 7 noiembrie 2000. La această dată, având în vedere faptul că nu a depus raportul, judecătorul a reportat la instanță la data de 30 ianuarie 2001. Printr-o decizie din aceeași zi, al cărei text a fost depus la grefa din 6 februarie 2001, Tribunalul din Benevent, care funcționa ca judecător al muncii, a respins cererea recurentei. (2) Procedura Pinto în 2001, fiul recurentei sesizează instanța de apel a Romei în sensul Legii nr. 89 din 24 martie 2001, a cărei lege Pinto În scopul de a se plânge de durata excesivă a procedurii descrise mai sus, fiul recurentei a solicitat instanței să declare că a avut loc o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din convenție și de a condamna guvernul italian la despăgubirea prejudiciilor morale suferite. Fiul recurentei a solicitat în special 10 329 EUR (EUR) ca prejudiciu moral. Printr-o decizie din 5 aprilie 2002, al cărei text a fost depus la grefă la 6 iunie 2002, instanța de apel a constatat depășirea unei perioade rezonabile de timp. Aceasta a acordat 1 200 EUR pentru repararea prejudiciului moral, 500 EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată în fața Curții și 500 EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată pentru procedura Pinto. Printr-o scrisoare din 29 noiembrie 2002, fiul recurentei a informat Curtea cu privire la rezultatul procedurii naționale și a solicitat Curții să reia examinarea cererii sale. Prin aceeași scrisoare, fiul recurentei a informat, de asemenea, Curtea că nu avea competența de a se adresa în casation, pe motiv că acest remediu putea fi introdus numai pentru probleme de drept. Dreptul și practica internă relevante Dreptul și practica internă relevantă sunt descrise în Decizia Scordino c. Italia 36813/97, CEDO 2003 ...). GRIEF Invochourt la Prin urmare, aceasta a durat mai mult de șase ani și două luni pentru două instane. Potrivit recurentei, durata procedurii nu îndeplinește cerința privind termenul rezonabil, astfel cum se prevede la art. 6 alineatul (1) din Convenție. După intrarea în vigoare a Legii Pinto, guvernul excită neobosirea căilor de atac interne. Prin urmare, fiul recurentei sesizează instana de apel competentă, dar nu dispune de casation. Curtea amintește jurisprudena sa în cauza Spordino c. Italia (precious) conform căruia, pe de o parte, atunci când un reclamant se plânge numai de suma de despăgubire, acesta nu este obligat în scopul epuizării căilor de atac interne de a se putea opune deciziei instanței de apel, și, pe de altă parte, că reclamantul poate continua să se sustragă. În sensul articolului 34 din Convenție, în măsura în care, deși instanța de apel a recunoscut existența duratei excesive a procedurii, suma acordată nu poate fi considerată adecvată pentru a remedia prejudiciul și încălcarea pretinse. Curtea nu vede nici un motiv la care să se deroge de la această jurisprudență, prin urmare, ea respinge dreptul la Guvern. Prin urmare, Curtea consideră că, având în vedere criteriile prevăzute de jurisprudența organelor Convenției în materie de termen rezonabil (complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și al autorităților competente) și având în vedere toate elementele aflate în posesia sa, că această cerere trebuie să facă obiectul unei examinări pe fond. Prin urmare, este necesar să se pună capăt aplicării articolului 29 alineatul (3) din convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea admisibilă, toate mijloacele de fond rezervate. Søren Nielsen Christos Rozakis Modulul Președinte [Note1] [Note1] Mutați taburile centrale pentru a alinia titlurile sub nume cu marginile stângi și drepte.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2004-01-22
0,97
MOSTACCIUOLO contre l'ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 64705/01 présentée par Giuseppe MOSTACCIUOLO contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 22 janvier 2004 en une chambre composée de
CtEDO 2004-01-22
0,97
PROCACCINI contre l'ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 65075/01 présentée par Giuseppina et Orestina PROCACCINI contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 22 janvier 2004 en une chambre
CtEDO 2004-11-10
0,97
AFFAIRE ERNESTINA ZULLO c. ITALIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE Ernestina ZULLO c. ITALIE (Requête n o 64897/01) ARRÊT STRASBOURG 10 novembre 2004 CETTE AFFAIRE A ÉTÉ RENVOYÉE DEVANT LA GRANDE CHAMBRE, QUI A RENDU SON ARRÊT LE 29 mars 2006 Cet arrêt deviendra définitif dans les
CtEDO 2004-03-25
0,97
BERENGA et AUTRES contre l'ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ Requête n o 62483/00 présentée par Maria Luigia BERENGA et autres contre l'Italie La Cour européenne des Droits de l'Homme (première section), siégeant le 25 mars 2004 en une chambre composée de
CtEDO 2004-04-06
0,96
SCORDINO et AUTRES (n° 3) contre l'ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 43662/98 présentée par Giovanni Maria SCORDINO et autres (n o 3) contre l'Italie La Cour européenne des Droits de l'Homme (première section), siégeant le 6 avril 2004 en une ch
Sursă