ALDEMIR ET EKINCI contre la TURQUIE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Radiation du rôle
ALDEMIR ET EKINCI contre la TURQUIE (CtEDO, 2004)
SECȚIUNEA A PATRA DECIZIA FINALĂ PRIVIND RECEVABILITATEA interogării nr. 50944/99 prezentată de Yalmaz ALDEMIR și Vedat EKINCI împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care se întrunește la 10 februarie 2004 într-o cameră compusă din Sir Nicolas Bratza președinte dnii Pellonpäää, Türmen Casadevell Maruste Garlicki Fura-Sandström, judecători și Elens-Passos; graffiter adjunct al secțiunii Având în vedere cererea menționată anterior formulată la 22 august 1999, având în vedere decizia parțială a Curții (prima secțiune) din 4 iulie 2000, având în vedere decizia de a invoca dispozițiile art. 29 alin. UNGARIA: (a) și cele prezentate ca răspuns de către reclamanți, având în vedere declarațiile formale ale părților din care reiese că au ajuns la o soluționare pe cale amiabilă a cauzei, După ce a luat act de acest lucru, face următoarea decizie în cunoștință de cauză Reclamanții, Yalmaz Aldemir și Vedat Ekinci, sunt resortisanți turci, născuți în 1980 și, respectiv, 1979. La momentul faptelor, aceștia își aveau reședința în Diyarbak. Ei sunt reprezentați în fața Curții de către M Mesut și Meral Bestaș, avocați în Diyarbakýr. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. În cadrul unei anchete împotriva organizației armate ilegale, PKK, de către secțiunea antiterorism a Direcției de Securitate a Diyarbakýr ( mai puțin de o parte a orașului), dl Aldemir a fost arestat la 9 martie 1999, în jurul orei 16:40. Dl Ekinci a suferit aceeași soartă, în jurul nopții, la sfârșitul nopții, în urma unei percheziții făcute la domiciliu. Suspecți de a fi implicați într-o demonstrație ilegală, în cadrul căreia au fost lansate cocteiluri Molotov, reclamanții au fost reținuți în incinta secțiunii menționate. La 11 martie 1999, reclamanții au fost aduceți la locul faptei, însoțiti de procurorul Republicii lângă curtea de securitate a statului Diyarbakar ( În timpul reconstituirii faptelor, ei au trecut la mărturisire și au semnat fără rezerve procesul-verbal întocmit în consecință. Tot la 11 martie 1999, la cererea Direcției, procurorul general a autorizat prelungirea custodei de judecată până la 13 martie. Apoi, un judecător judecător la curtea de securitate a statului, care a acceptat cererea procurorului, a ordonat o a doua prelungire de șase zile. 15 martie 1999, reclamanții au făcut declarații la poliție. 17 martie 1999, în fața procurorului, ei au contestat acuzațiile aduse împotriva lor și au negat conținutul procesului verbal de refacere a faptelor, precum și al procesului-verbal, pe care l-ar fi semnat cu ochii legați de declarațiile lor. În aceeași zi, reclamanții au fost duși în fața judecătorului judecător al Curții de Securitate a statului care a dispus arestarea lor provizorie. La 25 martie 1999, procurorul i-a acuzat pe reclamanți în fața Curții de Securitate a statului, reproșându-i că sunt membri ai PKK și că au participat la acțiuni armate în numele acestei organizații. Reclamanții se plâng că nu au fost informați cu privire la motivele arestării lor și la acuzațiile aduse acestora, cu privire la durata excesivă a custodiei lor, precum și cu privire la lipsa unei căi de atac efective pentru a asigura controlul legalității acestora din urmă. În aceste privințe, aceștia sunt informați cu privire la art. 5 alineatele (2), (3) și (4) din convenție. La 17 septembrie 2003, Curtea a primit următoarea declarație, semnată în aceeași zi de către reprezentantul reclamanților, observ că guvernul turc este pregătit să le plătească dlui Yalmaz Aldemir și Vedat Ekinci, cu titlu gratuit, suma totală de 4 700 EUR (patru mii șapte sute de euro) pentru prejudiciile morale, precum și pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată în vederea unei soluționări pe cale penală a cauzei având ca origine cererea menționată anterior pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. De la expirarea termenului respectiv de trei luni și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, se plătește un dobândă simplă la o rată care va fi egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. Această propunere este acceptată și, de asemenea, renunță la orice altă pretenție împotriva Turciei cu privire la faptele care au stat la baza acestei cereri. Declar cauza soluționată definitiv. Această declarație se soluționează în cadrul regulamentului amiabil la care au ajuns guvernul și reclamanții. La 13 noiembrie 2003, guvernul a transmis Curții următoarea declarație, semnată la 7 noiembrie 2003, declar că, în vederea unei soluționări pe cale amiabilă a cauzei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . suma de 4 700 EUR (patru mii șapte sute de euro) pentru prejudiciul moral, precum și pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată, în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 alin. De la expirarea termenului respectiv de trei luni și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, se va plăti o dobândă simplă la o rată care va fi egală cu cea a facilității de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. Curtea ia act de soluționarea amiabilă la care au ajuns părțile (art. 39 din Convenție). În lumina circumstanțelor din speță, Curtea concluzionează că litigiul a fost soluționat în sensul articolului 37 alineatul (1) litera (b) din Convenție. Comisia consideră că acesta se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum sunt recunoscute de Convenție sau de Protocoalele sale și nu percepe niciun motiv de ordine publică care să justifice continuarea procedurii în temeiul art. 37 alin. Prin urmare, este necesar să se pună capăt aplicării articolului 29 alineatul (3) din Convenție și să se șteargă cererea de rol. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă restul cererii de rol. F. elens-Passos Nicolas Bratza Modulul Președinte adjunct