MARTINA v. THE NETHERLANDS

Publicat la 24 iulie 2023 SECȚIUNEA TERZĂ Cererea nr. 61433/21 Cristefer Simeon MARTINA împotriva Țărilor de Jos depusă la 17 decembrie 2021 a comunicat la 7 iulie 2023 OBIECTUL CAUZEI La 17 februarie 2020 Curtea de Apel a achitat reclamantul tuturor taxelor referitoare la importul extins (verlengde invoer ) de cocaină. În continuare, reclamantul a depus o cerere de compensare pentru timpul petrecut în detenție anterioară (art. 533 § 1 din Codul de Procedură Penală; „CPC”) și o cerere de compensare pentru costurile și cheltuielile juridice (art. 530 din CCP). La 14 octombrie 2021, Curtea de Apel din Haga, în două hotărâri separate, a respins aceste cereri. Curtea de Apel a stat în hotărârea sa cu privire la prima cerere, la care a făcut trimitere în hotărârea sa cu privire la a doua cerere, că, din moment ce achitarea reclamantului a fost un acquit “tehnic” (technische vrijspraak) nu au existat motive de a-i acorda compensații.

În baza articolului 6 § 2 din Convenție, reclamantul plânge că Curtea de Apel a exprimat suspiciuni cu privire la nevinovăția sa, chiar dacă el a fost achitat de toate acuzațiile. Allen v. Regatul Unit [GC], nr. 25424/09, §§ 120-26, ECHR 2013, și Pasquini v. San Marino (n. 2) , nr. 23349/17, § 48-54, 20 octombrie 2020)? În special, Curtea de apel a suspiciunilor de voce cu privire la nevinovăția reclamantului atunci când a constatat că achitarea reclamantului a fost un achitament “tehnic”?

Published on 24 July 2023

THIRD SECTION

Application no. 61433/21 Cristefer Simeon MARTINA against the Netherlands lodged on 17 December 2021 communicated on 7 July 2023

SUBJECT MATTER OF THE CASE

On 17 February 2020 the Court of Appeal of The Hague acquitted the applicant of all charges relating to the extended import ( verlengde invoer ) of cocaine. Subsequently, the applicant filed a request for compensation for the time spent in pre-trial detention (Article 533 § 1 of the Code of Criminal Procedure; “CCP”) and a request for compensation for legal costs and expenses (Article 530 of the CCP). On 14 October 2021 the Court of Appeal of The Hague, in two separate decisions, dismissed these requests. The Court of Appeal held in its decision on the first request, to which it referred in its decision on the second request, that since the applicant’s acquittal had been a “technical” acquittal ( technische vrijspraak ) there were no grounds to award him compensation.

Relying on Article 6 § 2 of the Convention, the applicant complains that the Court of Appeal voiced suspicions regarding his innocence even though he had been acquitted of all charges.

QUESTION TO THE PARTIES

Were the Court of Appeal’s decisions of 14 October 2021 compatible with the presumption of innocence, guaranteed by Article 6 § 2 of the Convention (see, inter alia , Allen v. the United Kingdom [GC], no. 25424/09, §§ 120-26, ECHR 2013, and Pasquini v. San Marino (no. 2) , no. 23349/17, §§ 48-54, 20 October 2020)? In particular, did the Court of Appeal voice suspicions regarding the applicant’s innocence when it found that the applicant’s acquittal had been a “technical” acquittal?