Martis împotriva Țărilor de Jos

Publicat la 30 ianuarie 2023 SECȚIUNEA TERZĂ Cererea nr. 27963/18 Judrin Fabian MARTIS împotriva Țărilor de Jos depusă la 11 iunie 2018 a comunicat la 9 ianuarie 2023 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la lipsa presupusă a oricărei perspective reale de eliberare a reclamantului de pedeapsa sa de încarcerare de viață din cauza lipsei de oportunități de reabilitare. Această sentință a fost impusă de o instanță de primă instanță în 2015 și, prin apel, de Curtea Mixtă de Justiție ( Gemeenschappelijk Hof van Justitie ) din Aruba, Curaçao, Sint Maarten și din Bonaire, Sint Eustatius și Saba în 2016; el a fost considerat vinovat, printre altele , fiind co-perpetator de două crime și de mai multe conturi de tentativă de crimă și tentativă de asasinare.

La 16 ianuarie 2018, Curtea Supremă a respins apelul reclamantului asupra punctelor de drept. Reclamantul, în esență, susține că nu are ocazia să se rehabilita și că, ca urmare, sentința sa de viață este ireducabilă de facto, în contravenție cu art. 3 din Convenție. Condamnarea pe viață a reclamantului este compatibilă cu art. 3 din Convenție? În special, sunt regimul și condițiile încarcerării reclamantului, astfel încât să-i ofere o oportunitate reală de a se reabilita (a se vedea Harakchiev și Tolunov c. Bulgaria , nos. 15018/11 și 61199/12 , §§ 263-65, ECHR 2014 (extracte) și Murray c. Olanda [GC], nr. 10511/10, §§ 101-04, 26 aprilie 2016)?

Published on 30 January 2023

THIRD SECTION

Application no. 27963/18 Judrin Fabian MARTIS against the Netherlands lodged on 11 June 2018 communicated on 9 January 2023

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns the alleged lack of any genuine prospect of the applicant’s release from his life-imprisonment sentence due to a lack of rehabilitation opportunities. That sentence was imposed on him by a first instance court in 2015 and, on appeal, by the Joint Court of Justice ( Gemeenschappelijk Hof van Justitie ) of Aruba, Curaçao, Sint Maarten and of Bonaire, Sint Eustatius and Saba in 2016; he was found guilty of, inter alia , being the co-perpetrator of two murders and of several counts of attempted murder and attempted manslaughter. On 16 January 2018 the Supreme Court rejected the applicant’s appeal on points of law. The applicant, in essence, alleges that he is not provided with an opportunity to rehabilitate himself and that, as a result, his life sentence is de facto irreducible, contrary to Article 3 of the Convention.

QUESTION TO THE PARTIES

Is the applicant’s life sentence compatible with Article 3 of the Convention? In particular, are the regime and conditions of the applicant’s incarceration such as to provide him with a genuine opportunity to rehabilitate himself (see Harakchiev and Tolumov v. Bulgaria , nos. 15018/11 and 61199/12, §§ 263-65, ECHR 2014 (extracts), and Murray v. the Netherlands [GC], no. 10511/10, §§ 101-04, 26 April 2016)?