NINE CASES AGAINST ITALY (SEE APPENDIX) RELATING TO THE FAILURE TO ENFORCE JUDICIAL EVICTION ORDERS AGAINST TENANTS

Rezoluția ResDH(2004)22 privind hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului din 10 aprilie, 22 mai, 3 iulie, 2 octombrie, 30 octombrie și 11 decembrie 2003 (Rezoluții prietenoase) în nouă cazuri împotriva Italiei (a se vedea apendicele) referitoare la neexecutarea ordonanțelor de expulzare judiciară împotriva chiriașilor (aprobată de Comitetul de Miniștri la 22 aprilie 2004 la cea de-a 879-a ședință a Deputaților miniștri) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alin. (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârile finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului, care au fost pronunțate în cele nouă cazuri enumerate în apendicele prezentei rezoluții și transmise imediat Comitetului de Miniștri în temeiul articolului 46 din convenție; Amintind că aceste cazuri au apărut în cererile (a se vedea apendicele) împotriva Italiei, depuse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului între 16 martie 1999 și 28 noiembrie 2000 în temeiul articolului 34 din Convenție de douăsprezece resortisanți italiani și de faptul că Curtea a declarat admisibile plângerile reclamanților privind incapacitatea lor prelungită de a recupera posesia apartamentelor lor, prin lipsa asistenței de poliție în aplicarea de ordine de expulzare judiciară împotriva chiriașilor, precum și lungimea excesivă a procedurii de evacuare; întrucât, în hotărârile privind aceste cazuri, Curtea, după ce a luat notă oficială de soluții prietenoase atinse de Guvernul Statului pârât și de reclamanții, și după ce s-a constatat că soluțiile s-au bazat pe respectul drepturilor omului, astfel cum este definit în Convenția și în Protocolurile sale, a hotărât în unanimitate să scoată aceste cazuri din lista sa și a luat act de angajamentul părților de a nu solicita o nouă ședință a cazurilor de la Marea Camera; întrucât, în cadrul aranjamentelor prietenoase menționate mai sus, s-a convenit că guvernul italian va plăti reclamanților anumite sume (a se vedea apendicele), în termen de trei luni de la notificarea hotărârilor; Amintind că art. 44 alineatul (2) din Regulamentul Curții prevede că eliberarea unui caz se efectuează prin intermediul unei hotărâri pe care președintele le transmite Comitetului de Miniștri o dată ce devine finală pentru a-l permite să supravegheze, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenție, executarea oricăror întreprinderi care ar fi putut fi atașate de discontinuarea sau soluția acestei chestiuni; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri privind aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; având în vedere faptul că, la datele indicate în apendice, Guvernul Statului pârât a plătit reclamanților sumele prevăzute în soluțiile prietenoase și că nu este necesară nicio altă măsură în prezent pentru a se conforma hotărârii Curții; Amintind că, în ceea ce privește plângerile reclamanților declarate admisibile în aceste cazuri, Comitetul de miniștri supraveghează în prezent executarea mai multor hotărâri ale Curții (în special hotărârea Immobiliare Saffi din 28 iulie 1999) și deciziile Comitetului de Miniștri, în temeiul articolului 32 din Convenție, constatând în special o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, având în vedere neexecuția prelungită a ordonanțelor judiciare de expulzare a chiriașilor; întrucât, în acest sens, autoritățile italiene au informat Comitetul de Miniștri că învegheau noi măsuri generale (în plus față de adoptarea, în decembrie 1998, a legii nr. 431/98 „Reguli privind închirierea și reședința locuințelor”, care stabilește printre altele, condițiile, modalitățile și termenele pentru punerea în aplicare a procedurii de evacuare) pentru a pune capăt problemei grave de neexecuție a ordonanțelor de evacuare judiciară, astfel încât să se prevenească noi încălcări similare celor deja constatate în cazurile menționate mai sus, Declară, pe baza informațiilor furnizate de Guvernul Italiei, că Comitetul de Miniștri și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în ceea ce privește angajamentele susținute în aranjamentele prietenoase achiziționate în aceste cazuri. Apendicele la Rezoluție ResDH(2004)22 Detalii privind soluțiile prietenoase: Cazul hotărârii Suma totală Data plății Atten 62135/00 22/05/2003 500 euro 26/08/2003 Blasetti 48728/99 03/07/2003 000 euro 08/10/2003 Cianfanelli Banci 60663/00 30/10/2003 085 euro 28/01/2004 Forte și Di Giuliano 61998/00 11/12/2003 000 euro 11/03/2004 Matta 55674/00 10/04/2003 250 euro 30/06/2003 Piovano 65652/01 30/10/2003 085 euro 28/01/2004 Rogai 60661/00 03/07/2003 200 euro 07/10/2003 Santoro Franco 67076/01 02/10/2003 000 euro 28/11/2003 Zito și Corsi 54612/00 10/04/2003 085 euro 30/06/2003

Resolution ResDH(2004)22

concerning the judgments of the European Court of Human Rights

of 10 April, 22 May, 3 July, 2 October, 30 October and 11 December 2003 (Friendly settlements)

in nine cases against Italy (see appendix) relating to the failure to enforce judicial eviction orders against tenants

(Adopted by the Committee of Ministers on 22 April 2004

at the 879th meeting of the Ministers’ Deputies)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, as amended by Protocol No. 11 (hereinafter referred to as “the Convention”),

Having regard to the final judgments of the European Court of Human Rights, which were delivered in the nine cases listed in the appendix to this resolution and immediately transmitted to the Committee of Ministers under Article 46 of the Convention;

Recalling that these cases originated in applications (see appendix) against Italy, lodged with the European Court of Human Rights between 16 March 1999 and 28 November 2000 under Article 34 of the Convention

by twelve Italian nationals, and that the Court declared admissible the applicants’ complaints concerning their prolonged inability to recover possession of their apartments, through lack of police assistance in enforcing judicial eviction orders against the tenants as well as the excessive length of the eviction proceedings;

Whereas in the judgments concerning these cases the Court, after having taken formal note of friendly settlements reached by the government of the respondent state and the applicants, and having been satisfied that the settlements were based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols, decided unanimously to strike these cases out of its list and took note of the parties’ undertaking not to request a re-hearing of the cases before the Grand Chamber;

Whereas under the above-mentioned friendly settlements it was agreed that the Italian Government would pay the applicants certain sums (see appendix), within three months as from the notification of the judgments;

Recalling that Rule 44, paragraph 2, of the Rules of the Court provides that the striking out of a case shall be effected by means of a judgment which the President shall forward to the Committee of Ministers once it has become final in order to allow it to supervise, in accordance with Article 46, paragraph 2 of the Convention, the execution of any undertakings which may have been attached to the discontinuance or solution of the matter;

Having regard to the Rules adopted by the Committee of Ministers concerning the application of Article 46, paragraph 2, of the Convention;

Having satisfied itself that, on the dates indicated in the appendix, the government of the respondent state had paid the applicants the sums provided for in the friendly settlements and that no other measure was required in the present cases to conform to the Court’s judgment;

Recalling that, as regards the applicants’ complaints declared admissible in these cases, the Committee of Ministers is at present supervising the execution of several judgments of the Court (in particular the judgment Immobiliare Saffi of 28 July 1999) and decisions of Committee of Ministers, under former Article 32 of the Convention, finding in particular a violation of Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention on account of the prolonged non-enforcement of judicial orders for eviction of tenants;

Whereas, in this connection, the Italian authorities informed the Committee of Ministers that they were envisaging new general measures (in addition to the adoption, in December 1998, of the law No. 431/98 “Regulations concerning the renting and the repossession of housing”, which sets

inter alia

the conditions, modalities and deadlines for the implementation of eviction proceedings) in order to put to an end the serious problem of non-enforcement of judicial eviction orders, so as to prevent new violations similar to those already found in the above-mentioned cases,

Declares, on the basis of the information supplied by the Government of Italy, that the Committee of Ministers has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention with respect to the commitments subscribed to in the friendly settlements reached in these cases.

Appendix to Resolution ResDH(2004)22

Details about the friendly settlements:

Case

Date of the judgment

Total sum

Date of payment

Attene

62135/00

22/05/2003

5

500 euros

26/08/2003

Blasetti

48728/99

03/07/2003

3

000 euros

08/10/2003

Cianfanelli Banci

60663/00

30/10/2003

7

085 euros

28/01/2004

Forte and Di Giuliano

61998/00

11/12/2003

5

000 euros

11/03/2004

Matta

55674/00

10/04/2003

2

250 euros

30/06/2003

Piovano

65652/01

30/10/2003

13

085 euros

28/01/2004

Rogai

60661/00

03/07/2003

6

200 euros

07/10/2003

Santoro Franco

67076/01

02/10/2003

4

000 euros

28/11/2003

Zito and Corsi

54612/00

10/04/2003

6

085 euros

30/06/2003