CASE OF WLOCH AGAINST POLAND

Rezoluția ResDH(2004)18 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 19 octombrie 2000 (finală la 17 ianuarie 2001) în cazul Włoch împotriva Poloniei (Aprobată de Comitetul de Miniștri la 22 aprilie 2004 la a 879-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Włoch pronunțată la 19 Octombrie 2000 și transmis Comitetul de Miniștri odată ce a devenit final în temeiul articolelor 44 și 46 din Convenție; reamintind că hotărârea Curții a devenit finală la 17 ianuarie 2001 deoarece, la această dată, Guvernul Statului pârât a fost informat că cererea de reexaminare înainte de Marea Camera a fost respinsă; Amintind că cazul a fost originar dintr-o cerere (nr. 27785/95) împotriva Poloniei, depusă la 5 decembrie 1994 la Comisia Europeană a Drepturilor Omului în temeiul articolului 25 din Convenția de către dl Włoch, un cetățean polonez, și că Comisia a declarat admisibile plângerile că detenția reclamantului în reținere nu avea nicio bază juridică în temeiul legislației poloneze în momentul respectiv; că procedura privind revizuirea detenției sale în reținere nu a fost inversă și că procedura penală în cazul său nu a fost efectuată într-un timp rezonabil; Amintind că cazul a fost prezentat în fața Curții la 1 noiembrie 1998, atunci când a intrat în vigoare Protocolul nr. 11 la Convenția (art. 5 alineatul (2) din Protocolul nr.11); întrucât, în hotărârea sa din 19 octombrie 2000, Curtea a considerat în unanimitate că nu s-a încălcat art. 5, alineatul (1) din Convenție; a susținut că a existat o încălcare a articolului 5 alineatul (4) din convenție; a susținut că nu a existat nicio încălcare a articolului 6 alineatul (1) din convenție; a susținut că Guvernul Statului pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data în care hotărârea a devenit finală, 2 600 zloty poloneze în ceea ce privește costurile și cheltuielile și că dobânzile simple la o rată anuală de 21% vor fi plătite la această sumă de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontare; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri în ceea ce privește aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; având în vedere obligația Poloniei în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție de a respecta aceasta, întrucât, în timpul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a reamintit că deja au fost luate măsuri pentru a evita noi încălcări ale aceleiași tipuri de cazuri constatate în acest caz, în special prin intrarea în vigoare în 1998 a unui nou Cod de procedură penală (a se vedea Rezoluția ResDH(2002)124 în cazul Niedbała împotriva Poloniei) ), în special prin intrarea în vigoare la 1 septembrie 1998 (de exemplu . ulterioară faptelor neprevăzute) din noul Cod de procedură penală, și a indicat că hotărârea Curții a fost transmisă autorităților în cauză direct; având în vedere că, la 9 aprilie 2001, în termenul stabilit, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului suma prevăzută în hotărârea din 19 octombrie 2000, Declară, după examinarea informațiilor furnizate de Guvernul Poloniei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz.

Resolution ResDH(2004)18

concerning the judgment of the European Court of Human Rights

of 19 October 2000 (final on 17 January 2001)

in the case of Włoch against Poland

(Adopted by the Committee of Ministers on 22 April 2004

at the 879th meeting of the Ministers’ Deputies)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, as amended by Protocol No. 11 (hereinafter referred to as “the Convention”),

Having regard to the judgment of the European Court of Human Rights in the Włoch case delivered on 19

October 2000 and transmitted to the Committee of Ministers once it had become final under Articles 44 and 46 of the Convention;

Recalling that the judgment of the Court became final on 17 January 2001 since, at this date, the government of the respondent state was informed that the request for a re-hearing before the Grand Chamber had been dismissed;

Recalling that the case originated in an application (No. 27785/95) against Poland, lodged with the European Commission of Human Rights on 5 December 1994 under former Article 25 of the Convention by Mr Włoch, a Polish national, and that the Commission declared admissible the complaints that the applicant’s detention on remand lacked any legal basis under Polish law at the relevant time; that the proceedings concerning the review of his detention on remand were not adversarial and that the criminal proceedings in his case were not conducted within a reasonable time;

Recalling that the case was brought before the Court on 1 November 1998, when Protocol No. 11 to the Convention entered into force (Article 5, paragraph 2 of Protocol No.11);

Whereas in its judgment of 19 October 2000 the Court unanimously:

-

held that there had been no violation of Article 5, paragraph 1, of the Convention;

-

held that there had been a violation of Article 5, paragraph 4, of the Convention;

-

held that there had been no violation of Article 6, paragraph 1, of the Convention;

-

held that the government of the respondent state was to pay the applicant, within three months from the date at which the judgment became final, 2 600 Polish zlotys in respect of costs and expenses and that simple interest at an annual rate of 21% would be payable on this sum from the expiry of the above-mentioned three months until settlement;

-

dismissed the remainder of the applicant’s claim for just satisfaction;

Having regard to the Rules adopted by the Committee of Ministers concerning the application of Article

46, paragraph 2, of the Convention;

Having invited the government of the respondent state to inform it of the measures which had been taken in consequence of the judgment of 19 October 2000, having regard to Poland’s obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by it;

Whereas during the examination of the case by the Committee of Ministers, the government of the respondent state recalled that measures had already been taken to avoid new violations of the same kind as that found in this case, notably through the entry into force in 1998 of a new Criminal Proceedings Code (see Resolution ResDH(2002)124 in the case Niedbała against Poland) ), in particular through the entry into force on 1 September 1998 (i.e. subsequent to the impugned facts) of the new Code of Criminal Procedure, and indicated that the Court’s judgment had been sent out to the authorities directly concerned;

Having satisfied itself that on 9 April 2001, within the time-limit set, the government of the respondent state had paid the applicant the sum provided for in the judgment of 19 October 2000,

Declares, after having examined the information supplied by the Government of Poland, that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case.