CtEDO 27.04.2004 Auto

BILOTTA contre l'ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
27.04.2004
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Radiation du rôle
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2004
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
BILOTTA contre l'ITALIE (CtEDO, 2004)
HUDOC · oficial

Secțiunea a doua Cerere nr. 55616/00 prezentată de Raffaele BILOTTA împotriva Italiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 27 aprilie 2004 într-o cameră compusă din domnii J.-P. Costa președinte Loucaide Jungwiert Butkevych Thomassen dnii Zagrebelsky Ugrekhelidze, judecători și dl Dolle, graffière de secțiune Având în vedere cererea menționată anterior adresată Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la 5 iunie 1998, având în vedere art. 5 alineatul (2) din Protocolul nr 11 la convenție, care a transferat Curții competența de a examina cererea, După ce a deliberat, face următoarea decizie DEFINITIVĂ Reclamantul, dl Raffaele Bilotta, este un resortisant italian, născut în 1944 și rezident la Praia a Mare (Cosenza). Guvernul pârât era reprezentat de agenții săi succesive, dnii U. Leanza și, respectiv, I.M. Braguglia și coagenții săi succesive, dnii V. Esposito și F. Crisafolli. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de părți, pot fi rezumate după cum urmează: Printr-o ordonanță din 26 februarie 1993, judecătorul investigațiilor preliminare ale lui Paola (Cosenza), considerând că există dovezi serioase de vinovăție în sarcina reclamantului pentru abuz de funcții publice și false în scris, a decis să-l aresteze provizoriu. Reclamantul a fost arestat la 27 februarie 1993. La 2 martie 1993, locuința reclamantului a fost percheziționată, nu s-a găsit nici un element util pentru investigații; printr-o ordonanță din 5 martie 1993, judecătorul investigațiilor preliminare a înlocuit detenția provizorie a reclamantului cu arestarea sa la domiciliu. Între timp, reclamantul interjudecăse recursul ( Prin ordonanța din 16 martie 1993, camera tribunalului din Cosenza, însărcinată cu reexaminarea măsurilor de precauție ( a tribunalului della libertà) a declarat apelul inadmisibil, dat fiind că decizia atacată fusese înlocuită acum cu ordonanța din 5 martie 1993. La 26 martie 1993, reclamantul a fost eliberat. Prin hotărârea din 12 iunie 1997, al cărei text a fost depus la grefa din 9 septembrie 1997, Tribunalul din Paola l-a relaxat pe reclamant. Această decizie a devenit definitivă la 9 martie 1998. Reclamantul a introdus ulterior o cale de atac pentru repararea prejudiciilor suferite ca urmare a privării sale de libertate. În decembrie 1999, al cărei text a fost depus la grefă la 22 decembrie 1999, Curtea de Apel de la Catanzaro octoya reclamantului suma de 8 000 000 de lire italiene (4 131,96 EUR). GRIFS 1. Invocând art. 6 alineatul (1) din Convenție, reclamantul se plânge de durata procedurii penale împotriva sa. (2) Invocând art. 5 alin. (1) din Convenție, reclamantul contestă legalitatea privării sale de libertate. El susține că indicii de vinovăție în sarcina sa erau inexistenți ab initio. 3. Invocând art. 5 alin. (4) din Convenție, reclamantul se plânge de ordonanța instanței della libertà de Cosenza din 16 martie 1993, declarând apelul său inadmisibil. (4) Reclamantul consideră că arestarea sa se analizează în tratamente inumane și degradante și că privarea sa de libertate se poate compara cu o reducere în stare de sclavie. El invocă articolele 3 și 4 din Convenție. 5. Invocând art. 8 din Convenție, reclamantul se plânge de percheziția domiciliului său. (6) Reclamantul contestă formularea anumitor articole din Convenție, considerând că acestea nu protejează suficient particularul împotriva intervențiilor autorităților publice. ÎN DREPT printr-un fax din 5 octombrie 2001, reclamantul a informat grefa că a depus o cerere de despăgubire în temeiul Legii nr. 89 din 24 martie 2001 (denumită în continuare "Legea Pinto"). Prin faxul din 21 decembrie 2001, reclamantul a solicitat suspendarea examinării cererii sale de către Curte până la încheierea procedurii interne. La 19 decembrie 2003, grefa l-a invitat pe reclamant să prezinte, până la 26 ianuarie 2004, informații cu privire la procedura Pinto, și să confirme că avea întotdeauna interes să-și vadă cererea examinată de Curte. Reclamantul nu a răspuns. Prin urmare, grefa i-a trimis, la 2 februarie 2004, o scrisoare de rechemare prin recomandarea cu aviz de primire. Această scrisoare îl informa că, în cazul în care nu a răspuns înainte de 3 martie 2004, Curtea ar putea considera că nu mai intenționa să își mențină cererea și să decidă să o elimine din rol. Reclamantul a primit această scrisoare la 13 februarie 2004, dar nu a răspuns la aceasta. Curtea concluzionează că reclamantul nu mai intenționează să își mențină cererea în sensul art. 37 alin. (1) lit. (a) din Convenție și consideră că nici o circumstanță specială referitoare la respectarea drepturilor omului garantate de Convenție nu impune continuarea examinării cererii, în temeiul art. 37 alin. (1) în fine din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, hotărăște Dolle J.-P. Costa Grefier Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2000-04-06
0,94
MATERA contre l'ITALIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION DE LA COUR SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 43635/98 présentée par Domenico MATERA contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant en chambre du conseil le 6 avril 2000 en
CtEDO 2000-01-27
0,94
SPINELLO contre l'ITALIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION PARTIELLE SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 40231/98 présentée par Salvatore SPINELLO contre l'Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 27 janvier 2000 en une chambre compo
CtEDO 2002-05-30
0,94
CELICO contre l'ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n° 38763/97 présentée par Giovanni CELICO contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 30 mai 2002 en une chambre composée de MM. C.L. R
CtEDO 2003-11-13
0,94
DI BARTOLOMEO c. ITALIE
h TROISIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 44411/98 presentée par Raffaele DI BARTOLOMEO contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (troisième section), siégeant le 13 novembre 2003 en une chambre compo
CtEDO 2001-03-15
0,94
TUMBARELLO ET TITONE contre l'ITALIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ des requêtes n os 42291/98 et 42382/98 présentées par Ignazio TUMBARELLO et Baldassarre TITONE contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (deuxième section), siégeant le 15 mars 20
Sursă