GRODZICKI v. POLAND

RESPONDENT

POL

HOTĂRÂRE

04.05.2004

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Struck out of the list

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2004
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

GRODZICKI v. POLAND (CtEDO, 2004)

HUDOC · oficial

CUARTA DECIZIE A SECȚIUNEI 61435/00 de către Stanisław GRODZICKI împotriva Poloniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care a stat la 4 mai 2004 ca Cameră compusă de: Dl Nicolas Bratza Președintele PULONPäää dna Strážnická Maruste Pavlovschi Garlicki Borrego, judecători și dl O'Boyle Grefier, având în vedere cererea depusă la 4 septembrie 1999, Având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și fondurile cazului. Prin deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, Stanisław Grodzicki, este un național polonez născut în 1944 și trăiește în Bytom, Polonia. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 27 iulie În 1994, reclamantul a depus în judecată „Rozbark” („acuzat”) în Curtea de District de Bytom (Sād Rejonowy ), cerând plata pensiei sale într-o sumă mai mare și compensare. La 16 septembrie 1994, inculpatul a depus o reclamație. La 19 septembrie 1994, instanța a desfășurat o audiție. El a ordonat reclamantului să prezinte un răspuns la reclamație și a suspendat audierea până la 11 octombrie. 1994. La 26 septembrie 1994, reclamantul și-a prezentat răspunsul la reclamație. Următoarea audiere s-a desfășurat la 11 octombrie 1994. O audiere enumerată pentru 22 noiembrie 1994 a fost anulată de când reclamantul s-a îmbolnăvit. Într-o scrisoare din 2 decembrie 1994 reclamantul a informat Curtea că a fost în măsură să participe la audieri. La 28 decembrie 1995, instanța a ordonat un expert să pregătească un aviz. 1997 reclamantul s-a plâns la Președintele Curții Regionale de Bytom în legătură cu întârzierea procedurii. În iulie 1998, instanța a ordonat din nou expertului să pregătească avizul. La 10 iunie 1999, reclamantul a modificat cererea. 1999 reclamantul s-a plâns la Ministerul Justiției în legătură cu întârzierea procedurii. Scrisoarea a fost transmisă președintelui Curții Regionale de Katowice. La 28 ianuarie 2000, președintele a recunoscut că procedura a fost într-adevăr lungă și a ordonat că președintele Curții de District de Bytom își va supraveghea comportamentul și va face rapoarte lunare cu privire la progresele înregistrate. Avizul a fost depus Curtea de District la 24 martie 2000. Avizul a fost suspendat la cererea reclamantului. La 5 februarie 2001, Curtea a asigurat cererea. Curtea a avut ședințe la data următoare: 11 octombrie, 18 decembrie și 28 decembrie 2001. La 8 octombrie 2002, Curtea Regională Katowice a anulat hotărârea de primă instanță și a remis cazul. Se pare că procedura este în așteptare în fața Curții de District Katowice. COMPLAINTă Reclamantul se plânge în temeiul articolului 6 §1 din Convenție cu privire la durata necorespunzătoare a procedurii. HOTĂRÂREA La 26 februarie 2004 Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „Not că Guvernul Poloniei sunt dispus să-mi plătească suma de 17.000 PLN care acoperă prejudiciu material și moral și costuri în vederea asigurării unei soluționari prietenoase a cazului menționat mai sus pe care îl petrecea înainte de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Accept propunerea și renunță la orice nouă afirmații împotriva Poloniei în ceea ce privește faptele acestei cereri. Declar că aceasta constituie o soluționare finală a cazului. Această declarație este făcută în contextul unei soluții prietenoase pe care guvernul și cu mine am ajuns.” La 15 martie 2004, Curtea a primit următoarea declarație de la Guvernul Polonez: „Declar că, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, Guvernul Poloniei oferă să plătească 17 000 PLN domnului Stanisław Grodzicki. Această sumă este de a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costuri, și va fi plătită în termen de trei luni de la data eliberării deciziei de către Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. Această plată va constitui rezoluția finală a cazului.” Curtea ia act de acordul atins între părți și consideră că această chestiune a fost rezolvată (art. 37 alineatul (1) litera (b) din Convenție). În plus, în conformitate cu art. 37 alineatul (1) în amendă Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită continuarea examinării cererii. În consecință, cererea la cazul de la art. 29 § 3 din Convenția ar trebui întreruptă și cazul scos din listă. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate de a întrerupe aplicarea articolului 29 § 3 din Convenție hotărăște aplicarea din lista sa de cazuri. Michael O'Boyle Nicolas Bratza Președintele grefierului