Earl Domaine D'Albaretto împotriva Franței

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIA FINALĂ Cerere nr. 4127/02 prezentată de EARL DOMENIE ALBARETTO împotriva Franței Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 1 iunie 2004 într-o cameră compusă din domnii A.B. Baka președinte J.-P. Costa Loucaide Bîrsan Jungwiert Thomassen Ugrekhelidze, judecători și domnii T.L.

Early, grefier adjunct al secțiunii Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 23 august 2002, având în vedere decizia Curții din 6 noiembrie 2003, de a comunica cererea guvernului francez (inclusiv a celui francez) în conformitate cu art. 54 alineatul (3) litera (b) din regulament și de a invoca dispozițiile articolului 29 alineatul (3) din convenție pentru a examina în același timp admisibilitatea și fondul cauzei, Având în vedere declarațiile părților de care rezultă că au ajuns la o soluționare amiabilă a cazului, După ce a intenționat, pronunță următoarea decizie ÎN FAVOAREA societății reclamante, mai exact exploatația agricolă cu răspundere limitată Domeniile D'Albarêt, al cărei sediu social este stabilit la Linguizzetta-San Nicolao, este reprezentată în fața Curții de către managerul său, dl Robert Pet.

Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de părți, se pot rezuma după cum urmează: la 30 decembrie 1992, societatea reclamantă a beneficiat de o primă de abandonare definitivă a suprafeței agricole în ceea ce privește defrișarea totală a viilor sale, în valoare de 3 193 971, 02 FRF, pe baza unui randament de 124 hectolitri pe hectar. Prin scrisoarea din 24 mai 1993 adresată directorului Oficiului Național Interprofesional al Vinului (INOIVINS mai), societatea reclamantă a solicitat acordarea unei prime de 4 038 846, 02 FRF, calculată pe baza randamentului de 133 hectolitri pe hectar, în funcție de încorporarea mustului concentrat, și a solicitat plata diferenței, adică o sumă de 844 875 FRF.

Prin scrisoarea din 23 iunie 1993, ONIVINS a respins cererea societății reclamante. Prin cererea înregistrată la grefa Tribunalului Administrativ din Paris la 11 august 1993, societatea a solicitat anularea deciziei de respingere menționate anterior. Printr-o ordonanță din 22 noiembrie 1993, tribunalul respectiv a transmis dosarul președintelui secțiunii de judecată a Consiliului de Stat, care, printr-o ordonanță din 2 februarie 1994, a atribuit cererea Tribunalului Administrativ din Bastia. Prin hotărârea din 22 octombrie 1998, Tribunalul a respins cererea societății. Prin hotărârea din 11 aprilie 2002, Curtea Administrativă de Apel din Marsilia a confirmat hotărârea atacată. Prin hotărârea din 19 martie 2003, Consiliul de Stat a respins recursul formulat de societatea reclamantă, pe motiv că niciunul dintre motivele sale nu era de natură să permită admiterea cererii.

GRIEF invocând art. 6 alineatul (1) din Convenție, recurentul se plânge de durata procedurii. ÎN DREPT la 11 martie 2004, Curtea a primit următoarea declarație, semnată de reprezentantul societății reclamante, observ că guvernul francez este pregătit să-mi plătească suma de 7 000 (șapte mii) EUR în vederea unei soluționări amiabile a cauzei care are ca origine cererea menționată anterior pendinte în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Accept această propunere și renunț, de asemenea, la orice altă pretenție împotriva Franței cu privire la faptele care stau la baza acestei cereri. Declar că cazul este soluționat definitiv.

Prezenta declarație face parte din soluționarea amiabilă la care guvernul și cu mine am ajuns la 16 martie 2004, Curtea a primit următoarea declarație din partea agentului guvernamental: Declar că, în vederea unei soluționări amiabile a cazului menționat anterior, guvernul francez oferă societății Earl Dome d'Albaretto suma de 7 În termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții în conformitate cu art. 37 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, această plată va fi soluționată definitiv. În lipsa decontării în termenul respectiv, guvernul se angajează să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, o dobândă simplă la rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale.

Prezenta declarație nu implică recunoașterea de către Guvernul Franței a unei încălcări a Convenției europene a drepturilor omului în speță Curtea constată că părțile au ajuns la un acord cu privire la o soluționare amiabilă a prezentei cauze. Având în vedere circumstanțele cazului, Comisia concluzionează că litigiul a fost soluționat în sensul articolului 37 alineatul (1) litera (b) din convenție și consideră că niciun motiv special care afectează respectarea drepturilor omului garantat prin convenție și a protocoalelor sale nu impune continuarea examinării cererii în temeiul articolului 37 alineatul (1) în final din convenție. Prin urmare, este necesar să se pună capăt aplicării articolului 29 alineatul (3) din convenție și să se elimine cererea de rol.

Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să elimine cererea de rol. T.L. E arly A.B. Baka Modululr Adjunct Președinte

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION FINALE

Requête n o 41247/02 présentée par EARL DOMAINE D'ALBARETTO contre la France La Cour européenne des Droits de l'Homme (deuxième section), siégeant le 1 er juin 2004 en une chambre composée de : MM. A.B. Baka , président , J.-P. Costa , L. Loucaides , C. Bîrsan , K. Jungwiert , M me W. Thomassen , M. M. Ugrekhelidze, juges , et de M. T.L.

E arly, greffier adjoint de section , Vu la requête susmentionnée introduite le 23 août 2002, Vu la décision de la Cour du 6 novembre 2003, de communiquer la requête au gouvernement français (« le Gouvernement ») conformément à l'article 54 § 3 b) du règlement, et de se prévaloir des dispositions de l'article 29 § 3 de la Convention afin d'examiner en même temps la recevabilité et le fond de l'affaire, Vu les déclarations des parties dont il ressort qu'elles sont parvenues à un règlement amiable de l'affaire, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante : EN FAIT La société requérante, « l'Exploitation Agricole à Responsabilité Limitée Domaine D'albaretto », dont le siège social est fixé à Linguizzetta-San Nicolao, est représentée devant la Cour par son gérant, M. Robert Petit.

Les faits de la cause, tels qu'ils ont été exposés par les parties, peuvent se résumer comme suit. Le 30 décembre 1992, la société requérante bénéficia d'une prime d'abandon définitif de superficie agricole concernant l'arrachage total de ses vignes, pour une somme de 3 193 971, 02 FRF, et ce, sur la base d'un rendement de 124 hectolitres par hectare. Par une lettre du 24 mai 1993 adressée au directeur de l'Office National Interprofessionnel des Vins (« l'ONIVINS »), la société requérante réclama l'attribution d'une prime de 4 038 846, 02 FRF, calculée sur une base de rendement de 133 hectolitres par hectare en fonction de l'incorporation de moûts concentrés, et sollicita le versement de la différence, soit un montant de 844 875 FRF.

Par une lettre du 23 juin 1993, l'ONIVINS rejeta la demande de la société requérante. Par une requête enregistrée au greffe du tribunal administratif de Paris le 11 août 1993, la société demanda l'annulation de la décision de rejet précitée. Par une ordonnance du 22 novembre 1993, ledit tribunal transmit le dossier au président de la section du contentieux du Conseil d'Etat, lequel, par une ordonnance du 2 février 1994, attribua la requête au tribunal administratif de Bastia. Par un jugement du 22 octobre 1998, ledit tribunal rejeta la requête de la société. Cette dernière interjeta appel le 28 décembre 1998. Par un arrêt du 11 avril 2002, la cour administrative d'appel de Marseille confirma le jugement attaqué.

Par un arrêt du 19 mars 2003, le Conseil d'Etat rejeta le pourvoi formé par la société requérante, au motif qu'aucun de ses moyens n'étaient de nature à permettre l'admission de la requête. GRIEF Invoquant l'article 6 § 1 de la Convention, le requérant se plaint de la durée de la procédure. EN DROIT Le 11 mars 2004, la Cour a reçu la déclaration suivante, signée par le représentant de la société requérante : « Je note que le gouvernement français est prêt à me verser la somme de 7 000 (sept mille) € en vue d'un règlement amiable de l'affaire ayant pour origine la requête susmentionnée pendante devant la Cour européenne des Droits de l'Homme. J'accepte cette proposition et renonce par ailleurs à toute autre prétention à l'encontre de la France à propos des faits à l'origine de ladite requête.

Je déclare l'affaire définitivement réglée. La présente déclaration s'inscrit dans le cadre du règlement amiable auquel le Gouvernement et moi-même sommes parvenus ». Le 16 mars 2004, la Cour a reçu de l'agent du Gouvernement la déclaration suivante : « Je déclare qu'en vue d'un règlement amiable de l'affaire susmentionnée, le gouvernement français offre de verser à la Société Earl Domaine d'Albaretto la somme de 7 000 (sept mille) € dans les trois mois suivants la date de la notification de la décision de la Cour rendu conformément à l'article 37 de la Convention européenne des Droits de l'Homme. Ce versement vaudra règlement définitif de l'affaire. A défaut de règlement dans ledit délai, le Gouvernement s'engage à verser, à compter de l'expiration de celui-ci et jusqu'au règlement effectif de la somme en question, un intérêt simple à taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque central européenne, augmenté de trois points de pourcentage.

La présente déclaration n'implique de la part du Gouvernement de la France aucune reconnaissance d'une violation de la Convention européenne des Droits de l'Homme en l'espèce ». La Cour constate que les parties sont parvenues à un accord quant à un règlement amiable de la présente affaire. A la lumière des circonstances de l'espèce, elle conclut que le litige a été résolu au sens de l'article 37 § 1 b) de la Convention. Elle estime par ailleurs qu'aucun motif particulier touchant au respect des droits de l'homme garanti par la Convention et ses Protocoles n'exige la poursuite de l'examen de la requête en vertu de l'article 37 § 1 in fine de la Convention. Partant, il convient de mettre fin à l'application de l'article 29 § 3 de la Convention et de rayer la requête du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l'unanimité, Décide de rayer la requête du rôle. T.L. E arly A.B. Baka Greffier adjoint Président