AFFAIRE BARFUSS CONTRE LA REPUBLIQUE TCHEQUE

Rezoluția ResDH(2004) 35 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 31 iulie 2000 (definită la 31 octombrie 2000) în cauza Barfuss împotriva Republicii Cehe (adoptată de Comitetul de Miniștri la 15 iunie 2004, cu ocazia celei de-a 885-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția de salvgardare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare "Convenția") Având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 31 iulie 2000 în cauza Barfuss și transmisă definitiv Comitetului miniștrilor în temeiul articolelor 44 și 46 din convenție Reamintind faptul că, la originea acestei cauze, se află o cerere (nr. 35848/97) formulată împotriva Republicii Cehe, introdusă în fața Comisiei Europene pentru Drepturile Omului la data de 5 februarie 1997 în temeiul fostului articol 25 din Convenție, de domnul Jiří Barfuss, resortisant ceh, și că Curtea, sesizată cu această cauză în temeiul articolului 5 alineatul (2) din protocol 11, a declarat admisibil faptul că persoana care a fost invocată sub aspect juridic al articolului 5 alineatul (3) din Convenție privind încălcarea dreptului reclamantului de a fi judecat într-un termen rezonabil sau eliberat în timpul procedurii, precum și ăsprirea sa sub aspectul articolului 6 alineatul (1) din Convenție cu privire la durata procedurii penale îndreptate împotriva sa Având în vedere că, în hotărârea sa din 31 iulie 2000, Curtea, în unanimitate, a declarat că a avut loc o încălcare a articolului 5 alineatul (3) din Convenție, a declarat că a avut loc o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție că guvernul statului pârât trebuie să plătească părții reclamante, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă, 100 000 de coroane cehe pentru daune morale, 100 000 de coroane cehe pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată și că aceste sume ar trebui să majoreze un interes simplu de 10% la an de la expirarea termenului respectiv și până la data la care plata a respins pretențiile reclamantului în materie de satisfacție echitabilă pentru surplus Având în vedere normele adoptate de Comitetul miniștrilor privind aplicarea art. 46 alin. (2) din Convenția de invitare a guvernului de la național pârât în legătură cu măsurile luate ca urmare a hotărârii din 31 iulie 2000, având în vedere obligația Republicii Cehe de a se conforma în conformitate cu art. 46 alin. (1) din Convenție Având în vedere că, la examinarea acestei cauze de către Comitetul de Miniștri, guvernul de stat pârât i-a dat acestuia informații cu privire la măsurile luate pentru a evita noi încălcări (a se vedea Rezoluția DH(2004)33 în cauza Punzelt împotriva Republicii Cehe), în special prin publicarea hotărârii Curții (pe site-ul Ministerului Justiției, precum și în Pravni Praxe , o revizuire a Ministerului Justiției difuzată pe scară largă în mediul juridic) și prin difuzarea acesteia la Curtea Constituțională și la tribunalele regionale, precum și prin intrarea în vigoare la 1 ianuarie 2002 a Legii nr. 265/2001, care a amendat Codul de procedură penală, care a redus durata maximă a detenției provizorii în cadrul procedurilor penale În conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenție în prezenta cauză, guvernul statului pârât a plătit părții reclamante sumele prevăzute în hotărârea din 31 iulie 2000, declarând că, după examinarea informațiilor furnizate de guvernul Republicii Cehe, guvernul ceh și-a îndeplinit atribuțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție.

Résolution ResDH(2004)35

relative à l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme

du 31 juillet 2000 (définitif le 31 octobre 2000)

dans l’affaire Barfuss contre la République tchèque

(adoptée par le Comité des Ministres le 15 juin 2004,

lors de la 885e réunion des Délégués des Ministres)

Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l’Homme et des Libertés fondamentales telle qu’amendée par le Protocole n° 11 (ci-après dénommée «la Convention»),

Vu l’arrêt de la Cour européenne des Droits de l’Homme rendu le 31 juillet 2000 dans l’affaire Barfuss et transmis une fois définitif au Comité des Ministres en vertu des articles 44 et 46 de la Convention

;

Rappelant qu’à l’origine de cette affaire se trouve une requête (n° 35848/97) dirigée contre la République tchèque, introduite devant la Commission européenne des Droits de l’Homme le 5 février 1997 en vertu de l’ancien article 25 de la Convention, par M.

Jiří Barfuss , ressortissant tchèque, et que la Cour, saisie de cette affaire en vertu de l’article 5, paragraphe 2, du Protocole

n°

11, a déclaré recevable le grief soulevé sous l’angle de l’article 5, paragraphe 3, de la Convention concernant la violation du droit du requérant d’être jugé dans un délai raisonnable ou libéré pendant la procédure, ainsi que son grief soulevé sous l’angle de l’article

6, paragraphe 1, de la Convention concernant la durée de la procédure pénale dirigée contre lui

;

Considérant que dans son arrêt du 31 juillet 2000 la Cour, à l’unanimité

:

-

a dit qu’il y avait eu violation de l’article 5, paragraphe 3, de la Convention

;

-

a dit qu’il y avait eu violation de l’article 6, paragraphe 1, de la Convention

;

-

a dit que le gouvernement de l’Etat défendeur devait verser à la partie requérante, dans les trois mois à compter du jour où l’arrêt sera devenu définitif, 100

000 couronnes tchèques pour préjudice moral, 100

000

couronnes tchèques au titre des frais et dépens et que ces montants seraient à majorer d’un intérêt simple de 10% l’an à compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au versement

;

-

a rejeté les prétentions de la partie requérante en matière de satisfaction équitable pour le surplus

;

Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l’application de l’article

46, paragraphe 2, de la Convention

;

Ayant invité le gouvernement de l’Etat défendeur à l’informer des mesures prises à la suite de l’arrêt du 31

juillet 2000, eu égard à l’obligation qu’a la République tchèque de s’y conformer selon l’article 46, paragraphe 1, de la Convention

;

Considérant que lors de l’examen de cette affaire par le Comité des Ministres, le gouvernement de l’Etat défendeur a donné à celui-ci des informations sur les mesures prises permettant d’éviter de nouvelles violations (voir Résolution DH(2004)33 dans l’affaire Punzelt contre la République tchèque), notamment par la publication de l’arrêt de la Cour (sur le site Internet du Ministère de la Justice, ainsi que dans

Pravni Praxe

, une revue du Ministère de la Justice largement diffusée dans le milieu juridique) et par sa diffusion à la Cour constitutionnelle et aux tribunaux régionaux, ainsi que par l’entrée en vigueur, le 1er janvier 2002, de la loi nº

265/2001 amendant le code de procédure pénale, qui a réduit la durée maximale de la détention provisoire dans le cadre des procès pénaux

;

S’étant assuré que le 29 janvier 2001, dans le délai imparti, le gouvernement de l’Etat défendeur avait versé à la partie requérante les sommes prévues dans l’arrêt du 31 juillet 2000,

Déclare, après avoir examiné les informations fournies par le Gouvernement de la République tchèque, qu’il a rempli ses fonctions en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire.