CtEDO 23.09.2004 Auto

FARINA c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
23.09.2004
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Recevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2004
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
FARINA c. ITALIE (CtEDO, 2004)
HUDOC · oficial

Prima DECIZIE FINALĂ PRIVIND RECEVABILITATEA cererii nr. 75259/01 depuse de Melchiorre FARINA împotriva Italiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care are loc la 23 septembrie 2004 într-o cameră compusă din domnii C.L. Rozakis președintele Lorenzen Bonello Kovler Zagrebelsky Steiner hagiev, judecători și domnii S. Nielsen, grefier de secțiune Având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 8 aprilie 1999, având în vedere decizia parțială din 18 septembrie 2003, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de solicitant, După ce a deliberat, face următoarea decizie DEFINITIVĂ Reclamantul, dl Melchiorre Farina, este un resortisant italian, născut în 1934 și rezident în Viterbo. Guvernul pârât a fost reprezentat succesiv de agenții săi, dnii U. Leanza și I. M. Braguglia, și de co-agentul său, dl F. Crisafolli. Circumstanțele speciei Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul era proprietarul unui teren situat în Nuoro. În 1976, administrația Nuoro a ocupat terenul său pentru a construi un stadion. Această ocupație nu a fost permisă în niciun moment. În 1982, reclamantul a atribuit administrația Nuoro în fața Tribunalului Civil din Nuoro. El a susținut că ocuparea terenului său era ilegală, având în vedere lipsa unui decret de autorizare a ocupației. El a solicitat daune-interese care decurg din ocupația terenului până la valoarea de piață a terenului, plus o sumă pentru prejudiciul cauzat părților de teren care nu sunt ocupate. printr-o hotărâre din 16 octombrie 1991, referindu-se la jurisprudența Curții de Casație în materie de expropriere indirectă ( 350 de lire italiene plus dobândă începând cu decembrie 1980. Administrația lui Nuoro a solicitat această hotărâre în fața Curții de Apel din Cagliari. Prin Hotărârea din 10 iunie 1994, Curtea de Apel a confirmat hotărârea Tribunalului. Administrația a luat măsuri în casare. 1997 Curtea de Casație a retrimis examinarea cauzei Curții de Apel din Cagliari pentru a recalcula suma care trebuie acordată reclamantului în conformitate cu Legea nr. 662 din 1996 intrată în vigoare între timp. Procedura este în prezent în curs de desfășurare în fața Curții de Apel. Dreptul și practica internă relevantă este descrisă în Decizia Donati și alte c. Italia ((dec.), nr. 63242/00 din 13 mai 2004). GRIEFS Lle reclamant se plânge că a fost privat de terenul său într-un mod incompatibil cu art. 1 din Protocolul nr. 1. Acesta susține că la aproximativ 28 de ani de la ocuparea terenului său, nu a primit încă nicio compensație. Reclamantul se plânge în esență de lipsa de echitate a procedurii pe motiv că nu poate fi despăgubit în limita valorii de piață a terenului prin efectul Legii nr. 662 din 1996, între timp intrat în vigoare. Reclamantul solicită Curții să declare că aplicarea principiului exproprierii indirecte în cazul de față nu este conformă cu principiul preeminenței dreptului. De asemenea, se plânge de aplicarea retroactivă a Legii bugetare nr. 662 din 1996, prin efectul căruia despăgubirea va fi puternic redusă. 1, care este astfel formulată: Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea proprietăților sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât din motive de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile anterioare nu aduc atingere dreptului statelor de a pune în aplicare legile pe care le consideră necesare pentru reglementarea utilizării bunurilor în conformitate cu interesul general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau amenzi. Curtea a examinat, de asemenea, cererea din perspectiva articolului 6 alineatul (1) din Convenție (echitatea procedurii), în măsura în care reclamantul se plânge că adoptarea și aplicarea în cazul său a Legii nr. 662 din 1996 constituie o interferență legislativă interzisă prin această dispoziție, care, în părțile sale relevante, prevede: Orice persoană are dreptul la o audiere echitabilă a cauzei sale (...) de către o instanță (...), care va decide (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) Guvernul consideră că exproprierea indirectă este prevăzută de lege, dat fiind că aceaceasta este aplicată în mod constant de jurisprudența națională din 1983. Prin urmare, chiar și în absența unei hotărâri naționale definitive, privarea de proprietate în beneficiul administrației ar fi avut loc deja ca urmare a construcției lucrărilor publice. În plus, guvernul susține că privarea unui bun care are loc prin intermediul exproprierii indirecte nu este ilegală în sine, ci pur și simplu nu respectă formele, de la un moment dat. Cu toate acestea, guvernul observă că reclamantul a avut posibilitatea de a obține o despăgubire proporțională cu valoarea terenului ca urmare a exproprierii indirecte. Guvernul deduce din aceasta că situația denunțată este compatibilă cu art. 1 din Protocolul nr. 662 din 1996, guvernul susține că aplicarea sa în cazul de față nu ridică nicio problemă în ceea ce privește articolele 1 din Protocolul nr. 1 și 6 alineatul (1) din convenție. Guvernul recunoaște că legea nr. 662 din 1996 este mai puțin favorabil decât legislația anterioară; totuși, el reamintește că despăgubirea în caz de expropriere indirectă are ca scop compensarea prejudiciilor impuse reclamanților prin nerespectarea normelor procedurale care reglementează acțiunea administrației publice și nu compensarea acestora pentru pierderea proprietății lor. În plus, valoarea de piață a terenului este întotdeauna luată în considerare, în măsura în care aceasta constituie baza de plecare a calculului care urmează să fie efectuat pentru a determina amploarea măsurii de despăgubire. În concluzie, guvernul susține că sistemul de calcul al compensației aplicat în acest caz nu este nejustificat și nu a distrus echilibrul corect. În ceea ce privește aplicarea retroactivă a Legii nr. 662 din 1996, guvernul recunoaște că aplicarea retroactivă a unei legi în curs de procedură poate constitui o interferență legislativă 662 din 1996 a fost creată pentru a acoperi lacuna legislativă determinată de declarația de neconstituționalitate a Legii nr 359 din 1992. Prin urmare, funcția specială a acestei legi justifică aplicarea retroactivă a acesteia. Reclamantul nu a prezentat observații cu privire la acest motiv și s-a limitat la furnizarea de informații cu privire la desfășurarea procedurii în litigiu și se plânge de durata acesteia din urmă. Curtea consideră, în lumina tuturor argumentelor părților, că cererea ridică întrebări serioase de fapt și de drept care nu pot fi soluționate în această etapă a examinării cererii, dar necesită o examinare pe fond ; rezultă că aceste obiecțiuni nu pot fi declarate în mod vădit nefondate, în sensul articolului 35 alineatul (3) din convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, Declară admisibile, toate mijloacele de fond rezervate, obiecțiunile reclamantului trase din articolele 1 din Protocolul nr. 1 și 6 din convenție (echitatea procedurii, privind aplicarea în cazul de față a Legii nr. 662 din 1996). Søren Nielsen Christos Rozakis Moduler Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2003-09-18
0,97
FARINA contre l'ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION PARTIELLE SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 75259/01 présentée par Melchiorre FARINA contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 18 septembre 2003 en une chambre com
CtEDO 2011-05-17
0,94
AFFAIRE FARINA c. ITALIE
a déclaré la requête recevable. 5. Le Gouvernement a déposé des observations écrites sur le fond de l’affaire (article 59 § 1 du règlement). EN FAIT I. LES CIRCONSTANCES DE L’ESPÈCE 6. Le requérant est né en 1934 et réside à Viterbo. 7. Le
CtEDO 2004-03-18
0,94
FERRARA contre l'ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION PARTIELLE SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 65165/01 présentée par Angelo FERRARA contre l'Italie La Cour européenne des Droits de l'Homme (première section), siégeant le 18 mars 2004 en une chambre composée de
CtEDO 2003-05-22
0,94
FIORELLO et AUTRES contre l'ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION PARTIELLE SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 67794/01 présentée par Calogero FIORELLO et autres contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 22 mai 2003 en une chambre
CtEDO 2002-12-12
0,94
GRAVINA contre l'ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 60124/00 présentée par Mario GRAVINA contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 12 décembre 2002 en une chambre composée de M. C.L
Sursă