AFFAIRE TERET CONTRE LA BELGIQUE

Rezoluția ResDH(2004)61 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 15 noiembrie 2002 (definită la 15 februarie 2003) în cauza Teret împotriva Belgiei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 12 octombrie 2004, cu ocazia celei de-a 897-a ședințe a delegaților miniștrilor) Comitetul de Miniștri, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificată prin Protocolul nr. 11 (denumită în continuare "convenția"), Având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată la 15 noiembrie 2002 în cauza Teret și transmisă definitiv Comitetului miniștrilor în temeiul articolelor 44 și 46 din convenție ; reamintind că la originea acestei cauze se află o cerere (n 49497/99) îndreptată împotriva Belgiei, introdusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului la 11 iunie 1999 în temeiul articolului 34 din Convenție, de doamna Jeannine Teret, resortisant belgian, și că Curtea a declarat admisibilă plângerea privind durata excesivă a unei proceduri civile; Reamintind totuși că, printr-o scrisoare din 30 mai 2001, avocatul recurentei a informat Curtea că, în măsura în care Curtea de Apel de la Bruxelles pronunțase o hotărâre în cauza sa, clienta sa considera că a obținut satisfacția și, în consecință, se desfacea de cererea sa în temeiul articolului 44 din Regulamentul de procedură; întrucât, în hotărârea sa din 15 noiembrie 2002, Curtea, având în vedere decizia recurentei de a nu-și mai menține cererea și în conformitate cu art. 37 alineatul (1) in fine din Convenție, a considerat că nicio circumstanță specială privind respectarea drepturilor omului garantate de Convenție nu justifică continuarea examinării cererii în temeiul articolului 37 alineatul (1): - a decis, în unanimitate, să elimine cazul rolului; - a declarat, în unanimitate, că guvernul statului pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă, 440,75 EUR pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată și că această sumă ar trebui să majoreze de la un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale de la expirarea termenului respectiv și până la plată; Având în vedere normele adoptate de Comitetul miniștrilor privind aplicarea art. 46 alin. (2) din Convenție; invitând guvernul statului pârât să îl informeze cu privire la măsurile luate ca urmare a hotărârii din 15 noiembrie 2002, având în vedere obligația Belgiei de a se conforma art. 46 alin. (1) din Convenție; S-a asigurat că, în termenul stabilit, guvernul statului pârât a plătit reclamantului suma prevăzută în Hotărârea din 15 noiembrie 2002, Declară, după examinarea informațiilor furnizate de guvernul Belgiei, că și-a îndeplinit funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în prezenta cauză.

Résolution ResDH(2004)61

relative à l'arrêt de la Cour européenne des Droits de l'Homme

du 15 novembre 2002 (définitif le 15 février 2003)

dans l'affaire Teret contre la Belgique

(adoptée par le Comité des Ministres le 12 octobre 2004,

lors de la 897e réunion des Délégués des Ministres)

Le Comité des Ministres, en vertu de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des Droits de l'Homme et des Libertés fondamentales telle qu'amendée par le Protocole n

o

11 (ci-après dénommée « la Convention »),

Vu l'arrêt de la Cour européenne des Droits de l'Homme rendu le 15 novembre 2002 dans l'affaire Teret et transmis une fois définitif au Comité des Ministres en vertu des articles 44 et 46 de la Convention ;

Rappelant qu'à l'origine de cette affaire se trouve une requête (n

o

49497/99) dirigée contre la Belgique, introduite devant la Cour européenne des Droits de l'Homme le 11 juin 1999 en vertu de l'article 34 de la Convention, par Mme Jeannine Teret, ressortissante belge, et que la Cour a déclaré recevable le grief concernant la durée excessive d'une procédure civile ;

Rappelant cependant que par une lettre du 30 mai 2001, l'avocat de la requérante a informé la Cour que dans la mesure où la cour d'appel de Bruxelles avait rendu un arrêt dans son affaire, sa cliente estimait avoir obtenu satisfaction et en conséquence se désistait de sa requête en application de l'article 44 du Règlement de la Cour ;

Considérant que dans son arrêt du 15 novembre 2002 la Cour, eu égard à la décision de la requérante de ne plus maintenir sa requête et conformément à l'article 37, paragraphe 1, in fine de la Convention, a estimé qu'aucune circonstance particulière touchant au respect des droits de l'homme garantis par la Convention ne justifiait la poursuite de l'examen de la requête en vertu de l'article 37, paragraphe 1 :

- a décidé, à l'unanimité, de rayer l'affaire du rôle ;

- a dit, à l'unanimité, que le gouvernement de l'Etat défendeur devait verser à la partie requérante, dans les trois mois à compter du jour où l'arrêt sera devenu définitif, 440,75 euros au titre des frais et dépens et que ce montant serait à majorer d'un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne augmenté de trois points de pourcentage à compter de l'expiration dudit délai et jusqu'au versement ;

Vu les Règles adoptées par le Comité des Ministres relatives à l'application de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention ;

Ayant invité le gouvernement de l'Etat défendeur à l'informer des mesures prises à la suite de l'arrêt du 15 novembre 2002, eu égard à l'obligation qu'a la Belgique de s'y conformer selon l'article 46, paragraphe 1, de la Convention ;

S'étant assuré que, dans le délai imparti, le gouvernement de l'Etat défendeur avait versé à la partie requérante la somme prévue dans l'arrêt du 15 novembre 2002,

Déclare, après avoir examiné les informations fournies par le Gouvernement de la Belgique, qu'il a rempli ses fonctions en vertu de l'article 46, paragraphe 2, de la Convention dans la présente affaire.