- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 21 octombrie 2004
- Stat pârât
- HRV
- Concluzia
- Scoasă de pe rol
Bulat împotriva Croației
Traducere în română Auto
PRIMEI SECȚIUNI CAUZĂ DE BULAT c. CROATIA (Doc. nr. 10438/02) JUDGMENTUL (Resoluție cuprinzătoare) STRASBOURG 21 octombrie 2004 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul lui Bulat c. Croația, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), ședința ca Camera compusă din: C.L.
Rozakis Președintele Lorenzen Bonello doamna Tulkens dna Vajić Steiner Hajiyev, judecători și dl Quesada, grefierul adjunct al secțiunii, care a deliberat în particular la 30 septembrie 2004, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la această dată: PROCEDURĂ Cazul a apărut într-o cerere (nr. 10438/02) împotriva Republicii Croația depusă Curții în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de doi resortisanți croați, dna Marija Bulat și dl Slaven Bulat („reclamanții”), la 31 octombrie 2001. Reclamanții au fost reprezentați de dna B. Paprić, avocat practicant în Osijek, Croația. Guvernul croat („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna L. Lukina-Karajković.
Reclamanții se plâng că promulgarea legii privind obligațiile civile (modificații) din 1999 a încălcat dreptul lor de acces la instanță garantat de art. 6 § 1 din Convenție. Prin decizia din 11 decembrie 2003, Curtea a declarat admisibilă plângerea reclamanților. La 11 și 23 martie 2004, Guvernul și, respectiv, reclamantul au prezentat declarații oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului. FACTE Reclamanții s-au născut în 1960 și, respectiv, 1982 și trăiesc în Ivanovac, Croația. La 20 noiembrie 1991, un membru al armatei croate a împușcat cel de-al doilea reclamant și l-a ucis pe tatăl și bunicul său. Primul reclamant este mama celui de-al doilea reclamant. La 19 februarie 1996, reclamanții au inaugurat o procedură civilă în fața Curții Municipale de Osijek ( Općinski sud u Osijeku ) cerând daune din partea Republicii Croației.
În conformitate cu Legea privind obligațiile civile (modificațiile) din 1999 (Zcazon o dopunama Zakona o obveznim odnosima , Gazettea Oficial nr. 112/1999), Curtea Municipală Osijek a rămas la acțiunea la 13 noiembrie 2000 10. Procedura a reluat la 1 septembrie 2003 în conformitate cu „Damajul provocat de membrii armatei croate și poliție în cursul Actului de război intern 2003” ( Zakon o odgovornosti Republike Hrvatske za štetu uzrokovanu od primpadnika Hrvatskih oružanih i redarstvenih snaga tijekom Domovinskog rata , Gazette Oficial nr. 117/2003). HOTĂRÂREA 11. La 11 martie 2004, Curtea a primit următoarea declarație semnată de Agentul Guvernului: „Declar că, în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus, Guvernul Croației oferă să plătească ex gratie 10.000 EUR doamnei Marija Bulat și dlui Slaven Bulat.
Această sumă este de a acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, convertite în moneda națională la data plății și fără taxe care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data executării hotărârii Curții în conformitate cu art. 39 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. Această plată va constitui rezoluția finală a cazului. În cazul în care această sumă nu a fost plătită în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească, până la decontarea, dobânzi simple pe valoarea la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în perioada de decontare plus trei puncte procentuale. La 23 martie 2004, Curtea a primit următoarea declarație semnată de reclamant: „Not că Guvernul Croației este pregătit să plătească ex-grația suma de EUR.
10 000 de persoane care acoperă prejudiciu material și moral, precum și costuri și cheltuieli, convertite în monedă națională la data plății și fără taxe care ar putea fi aplicabile, dnei Marija Bulat și dlui Slaven Bulat, în vederea asigurării unei soluționari prietenoase a cazului menționat mai sus, în așteptarea Curții Europene a Drepturilor Omului. Reclamanții acceptă propunerea și renunțe la orice alte cereri împotriva Croației în ceea ce privește faptele prezentei cereri. Reclamanții declară că acest lucru constituie o soluționare finală a cazului. Această declarație este făcută în contextul unei soluții prietenoase pe care guvernul și reclamantul le-au atins.
Reclamanții se angajează, de asemenea, să nu solicite trimiterea cauzei la Marea Camera în temeiul articolului 43 § 1 din Convenție după eliberarea hotărârii Curții.” 13. Curtea ia act de acordul achiziționat între părți (art. 39 din Convenție) și este convins că decontarea se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție sau în protocolele sale (art. 37 § 1 în amendă a Convenției și art. 62 § 3 din Regulile Curții). 14. În consecință, cazul ar trebui să fie eliminat din lista de cazuri. Pentru aceste motive, Curtea UNANIMOUS decide să scoată cazul din lista cazurilor; ia act de faptul că părțile se angajează să nu solicite o recerere a cazului în fața Marei Camere.
Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 21 octombrie 2004, în conformitate cu art. 77 §§ 2 și 3 din Regulamentul Curții. Santiago Quesada Christos Rozakis Președintele adjunct al grefierului
FIRST SECTION
CASE OF BULAT v. CROATIA (Application no. 10438/02) JUDGMENT (Friendly settlement) STRASBOURG 21 October 2004 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Bulat v. Croatia, The European Court of Human Rights (First Section), sitting as a Chamber composed of: Mr C.L. Rozakis , President , Mr P. Lorenzen , Mr G. Bonello , Mrs F. Tulkens , Mrs N. Vajić , Mrs E. Steiner , Mr K. Hajiyev, judges , and Mr S. Quesada , Deputy Section Registrar , Having deliberated in private on 30 September 2004, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in an application (no. 10438/02) against the Republic of Croatia lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) by two Croatian nationals, Ms Marija Bulat and Mr Slaven Bulat (“the applicants”), on 31 October 2001.
The applicants were represented by Ms B. Paprić, a lawyer practising in Osijek, Croatia. The Croatian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Ms L. Lukina-Karajković.
The applicants complained that the enactment of the Civil Obligations (Amendments) Act 1999 violated their right of access to court guaranteed by Article 6 § 1 of the Convention.
By a decision of 11 December 2003 the Court declared the applicants’ complaint admissible.
On 11 and 23 March 2004 the Government and the applicant, respectively submitted formal declarations accepting a friendly settlement of the case. THE FACTS
The applicants were born in 1960 and 1982, respectively and live in Ivanovac, Croatia.
On 20 November 1991 a member of the Croatian Army allegedly shot at the second applicant and killed his father and grandfather. The first applicant is the second applicant’s mother.
On 19 February 1996 the applicants instituted civil proceedings before the Osijek Municipal Court ( Općinski sud u Osijeku ) seeking damages from the Republic of Croatia.
Pursuant to the Civil Obligations (Amendments) Act 1999 ( Zakon o dopunama Zakona o obveznim odnosima , Official Gazette no. 112/1999), the Osijek Municipal Court stayed the proceedings on 13 November 2000.
The proceedings resumed on 1 September 2003 pursuant to the “Damage Caused by Members of the Croatian Army and Police during the Homeland War Act 2003” ( Zakon o odgovornosti Republike Hrvatske za štetu uzrokovanu od pripadnika Hrvatskih oružanih i redarstvenih snaga tijekom Domovinskog rata , Official Gazette no. 117/2003). THE LAW
On 11 March 2004 the Court received the following declaration signed by the Government’s Agent: “I declare that, with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case, the Government of Croatia offer to pay ex gratia EUR 10,000 to Ms Marija Bulat and Mr Slaven Bulat. This sum is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, converted into the national currency on the date of payment and free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of delivery of the judgment by the Court pursuant to the Article 39 of the European Convention on Human Rights. This payment will constitute the final resolution of the case. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertake to pay, until settlement, simple interest on the amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The Government further undertake not to request that the case be referred to the Grand Chamber under Article 43 § 1 of the Convention.”
On 23 March 2004 the Court received the following declaration signed by the applicant: “I note that the Government of Croatia are prepared to pay ex gratia the sum of EUR 10,000 covering pecuniary and non-pecuniary damage as well as costs and expenses, converted into national currency on the date of payment and free of any taxes that may be applicable, to Ms Marija Bulat and Mr Slaven Bulat with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights. The applicants accept the proposal and waive any further claims against Croatia in respect of the facts of this application. The applicants declare that this constitutes a final settlement of the case. This declaration is made in the context of a friendly settlement which the Government and the applicant have reached. The applicants further undertake not to request that the case be referred to the Grand Chamber under Article 43 § 1 of the Convention after delivery of the Court’s judgment.”
The Court takes note of the agreement reached between the parties (Article 39 of the Convention). It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention or its Protocols (Article 37 § 1 in fine of the Convention and Rule 62 § 3 of the Rules of Court).
Accordingly, the case should be struck out of its list of cases.
FOR THESE REASONS, THE COURT UNANIMOUSLY
1. Decides to strike the case out of its list of cases; 2. Takes note of the parties’ undertaking not to request a rehearing of the case before the Grand Chamber. Done in English, and notified in writing on 21 October 2004, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Santiago Quesada Christos Rozakis Deputy Registrar President