CtEDO 10.11.2004 Auto

AFFAIRE RICCARDI PIZZATI c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
10.11.2004
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Exception préliminaire rejetée (non-épuisement des voies de recours internes);Violation de l'art. 6-1;Dommage matériel - demande rejetée;Préjudice moral - réparation pécuniaire;Frais et dépens (procédure nationale) - demande rejetée
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2004
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE RICCARDI PIZZATI c. ITALIE (CtEDO, 2004)
HUDOC · oficial

În cazul Ricardi Pizzati c. Italia, această hotărâre va deveni definitivă în condițiile stabilite în art. 44 alin. (2) din Convenție. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea întâi), care se află într-o cameră compusă din domnii C.L. Rozakis președintele Lorenzen Bonello Kovler Steiner, judecătorii Ferrari Bravo, judecător ad-hoc, și grefierul secțiunii, după ce a deliberat în camera Consiliului la 21 octombrie 2004, Rend la hotărâre, adoptat la această dată procedura La originea cauzei se află o cerere (n 62361/00) îndreptată împotriva Republicii Italiene și al cărei resortisant al acestui stat, domnul Gina Ricardi Pizzati ( În urma deportării dlui V. Zagrebelsky, judecător ales în temeiul Italiei (art. 28), guvernul l-a desemnat pe dl Ferrari Bravo ca judecător ad-hoc ca judecător ad-hoc. la 22 ianuarie 2004, Curtea a declarat cererea admisibilă. DEFINIȚIA reclamantei s-a născut în 1924 și rezidă în Ploua. La 8 aprilie 1974, recurenta l-a numit pe domnul P. în fața Tribunalului de Plune pentru a obține despăgubiri pentru daunele suferite ca urmare a lucrărilor efectuate de vecin pe proprietatea sa, în special în ceea ce privește deversarea de canalizări. Din cele șaizeci și șase de ședințe stabilite între 11 noiembrie 1974 și 15 iunie 1995, 19 au fost amânate la cererea părților, trei la cererea reclamantei, două la cererea dlui. P., patru au fost amânate din oficiu, una din cauza unei greve a avocaților, doisprezece au fost dedicate unei expertize, doisprezece la depunerea documentelor și la examinarea martorilor, doisprezece la tentativele de soluționare a amiabilă, și una a fost repusă pentru a permite părților să prezinte concluziile lor. Între timp, avocatul domnului a depus la grefa un certificat de deces al clientului său. La data de 25 septembrie 1996, părțile au reînceput procedura și judecătorul a stabilit data de 11 iunie 1998 în ședința pentru prezentarea concluziilor. La o dată care nu a fost precizată cauza a fost încredințată colegiului de magistrați însărcinat cu soluționarea celor mai vechi cazuri (Sezioni Stralcio). În noiembrie 1999, părțile au solicitat stabilirea landului pentru prezentarea concluziilor și judecătorul a amânat cauza la 8 iunie 2000. Această ședință nu a avut loc și a fost amânată până la 12 iunie 2000. În ziua următoare, judecătorul a autorizat părțile să retragă dosarele. Prin hotărârea din 23 octombrie 2000, al cărei text a fost depus la grefa din aceeași zi, Tribunalul de Ploua a primit parțial cererea recurentei prin care i-a ordonat moștenitorului domnului P să mute groapa sceptică situată la o distanță neregulamentară, să înlocuiască o parte din conductele de scurgere din apele reziduale ale recurentei și să îi acorde suma de 15 000 [7 747 EUR (EUR) ]. Procedura Pinto la 17 octombrie 2001, recurenta sesizează instanța de apel din cauza Anconei, în sensul Legii nr. 89 din 24 martie 2001, (denumită în continuare "legea Pinto") Pentru a se plânge de durata excesivă a procedurii descrise mai sus, recurenta a solicitat instanței să declare că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din convenție și să condamne guvernul italian la despăgubirea prejudiciilor morale suferite. reclamanta a solicitat 200.000 000 ITL [103 291,37 EUR] ca prejudiciu moral. 10. Printr-o decizie din 31 ianuarie 2002, al cărei text a fost depus la grefă la 13 februarie 2002, instanța de apel a constatat depășirea unei perioade rezonabile de timp și a respins cererea privind prejudiciul material pe motivul că reclamanta nu l-a dovedit, acordând 5 000 Această decizie a fost notificată recurentei la 13 martie 2002 11. În ceea ce privește această decizie, la 21 mai 2002, recurenta s-a ocupat de casare pe motiv că suma pe care i-a acordat-o instanța de judecată era insuficientă. 12. Cu toate acestea, printr-o hotărâre din 12 noiembrie 2002, al cărei text a fost depus la grefă la 3 ianuarie 2003, Curtea de Casație a declarat inadmisibilă acțiunea pe motivul că recursul recurentei fusese prezentat în afara termenului. Prin scrisoarea din 25 august 2003, recurenta a informat Curtea cu privire la rezultatul procedurii naționale și a solicitat Curții să reia examinarea cererii sale. Guvernul ridică neobosirea căilor de atac interne, întrucât reclamanta este prevăzută în casare în afara termenului. Succesul altor reclamanți care au încercat această cale de atac demonstrează eficacitatea acțiunii. El dorește ca aceasta să fie dovedită de cele patru hotărâri ale Curții de Casație în Parlamentul European Pleison. 15. Curtea ia notă de faptul că, în decizia sa privind admisibilitatea din 22 ianuarie 2004, excepția de la Guvern privind existența unei căi de atac interne a fost deja respinsă 16. Curtea reamintește, de asemenea, că a considerat rezonabilă reținerea faptului că revigorarea jurisprudenței Curții de Casație, în special hotărârea nr. 1340 a Curții de Casație, nu mai putea fi ignorat de către public începând cu 26 iulie 2004 și că aceaceasta este de la data la care trebuie să fie solicitată de către instanțele care recurg la această acțiune în sensul articolului 35 1 din Convenție (Di Sante c. Italia (dec.), nr 56079/00, 24 iunie 2004). Termenul pentru a se aplica în casare care a expirat înainte de 26 iunie 2004 În iulie 2004, Curtea consideră că, în aceste împrejurări, recurenta avea obligația de a epuiza căile de atac. 17. Curtea consideră că guvernul își întemeiază excepția pe argumente care nu sunt de natură să pună în discuție decizia sa privind admisibilitatea. Prin urmare, excepția trebuie respinsă. II. CU PRIVIRE LA VIOLAȚIA ALOCATĂ DE LA ARTICOLUL 6 DIN CONVENȚIA 18. Recurenta susține că durata procedurii a încălcat principiul termenului rezonabil de termen stabilit la art. 6 alineatul (1) din convenție, astfel cum se prevede la art. 6 alineatul (1) din convenție, astfel cum se prevede la art. 6 alineatul (1) din convenție. Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...) care va decide (...) contestațiile cu privire la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) 19. 000 EUR, cu titlu de despăgubire pentru prejudiciul nepatrimonial în temeiul Legii Pinto, nu a fost reparată în mod corespunzător și suficient încălcarea pretinsă de reclamantă. 21. Perioada care trebuie luată în considerare a început la 8 aprilie 1974 și s-a încheiat la 23 octombrie 2000. Curtea amintește că a constatat în numeroase hotărâri (a se vedea, de exemplu, Bottazzi c. Italia [GC], n 34884/97, § 22, CEDH 1999-V) existena în Italia a unei practici contrare Conveniei care rezultă dintr-o acumulare de nereguli la În măsura în care Curtea constată o astfel de nerespectare, această acumulare constituie o împrejurare agravantă a încălcării articolului 6 alineatul (1). 23. După examinarea faptelor cauzei în lumina argumentelor părților și ținând seama de jurisprudența sa în materie, Curtea consideră că durata procedurii în litigiu nu răspunde cerinței În conformitate cu art. 41 din Convenție, În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei P ă r ț i contractante nu permite Ö Õ să Õ Õ Õ impeda pe deplin consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții Õ, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. Reamintește criteriile urmate de Curtea Criterii Generale 25. Curtea reamintește că o hotărâre în care se soluționează o încălcare atrage după sine o obligație juridică în temeiul Convenției de a pune capăt încălcării și de a elimina consecințele acesteia. În cazul în care dreptul intern nu permite să se șteargă de la sine înțelesul acestei încălcări, art. 41 din Convenție conferă Curții competența de a acorda o despăgubire părții afectate de actul sau de omisiunea cu privire la care s-a constatat o încălcare a Convenției. În exercitarea acestei competențe, aceasta dispune de o anumită libertate; ladject În cazul în care este necesar, trebuie să se prezinte o declarație în acest sens. Printre elementele luate în considerare de Curte, atunci când se pronunță în acest sens, se numără prejudiciul material, adică pierderile efectiv suferite ca urmare directă a presupusei încălcări, și prejudiciul moral, adică repararea stării de neliniște, a neplăcerilor și a incertitudinilor care rezultă din această încălcare, precum și a altor daune nemateriale. În plus, în cazul în care diversele elemente care constituie prejudiciul nu sunt adecvate pentru un calcul exact sau în cazul în care distincția dintre prejudiciul material și prejudiciul moral se dovedește dificilă, Curtea poate fi nevoită să le examineze în ansamblu (a se vedea Comingersoll c. Portugalia [GC], n 35382/97, § 29, CEDO 2000-IV). Criterii speciale pentru prejudiciul moral 26. În ceea ce privește evaluarea în mod echitabil a prejudiciului moral suferit ca urmare a duratei unei proceduri, Curtea consideră că 500 EUR pe an de durată a procedurii (și nu pe an de întârziere) este o bază de plecare pentru calculul care urmează să fie efectuat. Rezultatul procedurii naționale (pe care reclamanta îl pierde, câștigă sau ajunge să îl încheie) nu are nicio importanță ca atare asupra prejudiciului moral suferit ca urmare a duratei procedurii. Suma totală va fi mărită cu 2 000 EUR, în cazul în care litigiul este important, în special în ceea ce privește dreptul muncii, starea de sănătate și capacitatea persoanelor, pensiile, procedurile deosebit de grave legate de sănătatea sau de viața persoanelor. Suma de bază va fi redusă având în vedere numărul de instanțe care au trebuit să se pronunțe pe durata procedurii, comportamentul reclamantului - în special numărul de luni sau ani legat de trimiteri nejustificate imputate părții reclamante Se poate lua în considerare, de asemenea, o reducere atunci când reclamantul a participat doar pe scurt la procedura pe care a continuat ca moștenitor. Această sumă poate fi redusă, de asemenea, atunci când reclamanta a obținut deja la nivel național o constatare a încălcării și o sumă de bani în cadrul unei căi de atac interne. Pe lângă faptul că existența unei căi de atac pe plan intern este pe deplin de acord cu principiul subsidiarității în temeiul convenției, această cale de atac este mai apropiată și accesibilă decât acțiunea în fața Curții, este mai rapidă și în limba reclamantei; prin urmare, prezintă avantaje pe care trebuie să le ia în considerare. Aplicarea acestor criterii în cazul de față Pagubă materială și morală 27. Recurenta se înmânează Curții pentru evaluarea daunelor suferite atât în ceea ce privește prejudiciul material, cât și cel moral. Aceasta solicită Curții să ia în considerare faptul că curtea locuinței sale era transformată în canal, ceea ce însemna să revândă casa pentru a se apropia de copiii săi, i-a scos pe chiriași și i-a împiedicat să dispună de mijloacele necesare pentru a face lucrările necesare ca urmare a infiltrării scurgerilor în pivniță și în fundațiile casei. 28. Guvernul contestă aceste pretenții. 29. Curtea nu percepe o legătură de cauzalitate între încălcarea constatată și prejudiciul material pretins și respinge această cerere. 30. Pe de altă parte, în ceea ce privește prejudiciul moral, Curtea consideră că, pentru o procedură care a durat mai mult de douăzeci și șase de ani pentru o instanță o sumă de 46 Cu toate acestea, Curtea constată că comportamentul recurentei a contribuit puțin la întârzierea procedurii. Prin urmare, Curtea consideră că este necesar să se aloce recurentei suma de 36 000 EUR minus 30 % din cauza constatării încălcării de către instanța internă (a se vedea punctul 26 de mai sus), adică 25 200 EUR. 31. Din această sumă, ar trebui, de asemenea, să se reducă suma de la plata despăgubirii acordate recurentei la nivel național, adică 5 000 EUR. Prin urmare, recurenta are dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul moral la 20 200 EUR, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit pe această sumă. De asemenea, recurenta solicită rambursarea unei părți din cheltuielile și cheltuielile de judecată suportate în fața instanțelor interne fără a le cuantifica. În ceea ce privește procedura Pinto, aceasta solicită rambursarea cheltuielilor de procedură aferente etapei în fața Curții de Casație, adică 2 206,57 EUR. 33. Guvernul contestă aceste revendicări. 34. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor și cheltuielilor sale decât în măsura în care se stabilesc realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil al ratei lor. În speță și având în vedere elementele aflate în posesia sa și criteriile menționate anterior, Curtea respinge cererea privind cheltuielile și cheltuielile de judecată ale procedurii naționale care nu au fost stabilite. În ceea ce privește procedura în fața Curții de Casație, Curtea amintește că această procedură este încheiată printr-o decizie d . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Interese moratorii 35. Curtea consideră că este oportun să se bazeze rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii dobânzii la facilitatea de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. PE ACESURI, CURTEA, ÎN L Statul pârât trebuie să plătească recurentei, în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 2 din convenție, următoarele sume 200 EUR (80 000 200 EUR) pentru daune morale (ii. orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit pe această sumă de la data expirării termenului menționat și până la data restanței, această sumă va majora din dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale respinsă, cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. 10 noiembrie 2004 în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură. Søren Nielsen Christos Rozakis Modulul Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2004-01-22
0,96
RICCARDI PIZZATI contre l'ITALIE
PREMIÈRE SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 62361/00 présentée par Gina RICCARDI PIZZATI contre l’Italie La Cour européenne des Droits de l’Homme (première section), siégeant le 22 janvier 2004 en une chambre composée de
CtEDO 2004-11-10
0,96
AFFAIRE FINAZZI c. ITALIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE FINAZZI c. ITALIE (Requête n o 62152/00) ARRÊT STRASBOURG 10 novembre 2004 DÉFINITIF 30/03/2005 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retou
CtEDO 2004-11-10
0,96
AFFAIRE CARLETTI ET BONETTI c. ITALIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE CARLETTI ET BONETTI c. ITALIE (Requête n o 62457/00) ARRÊT STRASBOURG 10 novembre 2004 DÉFINITIF 30/03/2005 Cet arrêt deviendra définitif dans les conditions définies à l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut sub
CtEDO 2004-11-10
0,96
AFFAIRE ERNESTINA ZULLO c. ITALIE
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE Ernestina ZULLO c. ITALIE (Requête n o 64897/01) ARRÊT STRASBOURG 10 novembre 2004 CETTE AFFAIRE A ÉTÉ RENVOYÉE DEVANT LA GRANDE CHAMBRE, QUI A RENDU SON ARRÊT LE 29 mars 2006 Cet arrêt deviendra définitif dans les
CtEDO 2004-11-10
0,95
AFFAIRE GIUSEPPE MOSTACCIUOLO c. ITALIE (N° 1)
PREMIÈRE SECTION AFFAIRE GIUSEPPE MOSTACCIUOLO c. ITALIE (N o 1) (Requête n o 64705/01) ARRÊT STRASBOURG 10 novembre 2004 CETTE AFFAIRE A ÉTÉ RENVOYÉE DEVANT LA GRANDE CHAMBRE, QUI A RENDU SON ARRÊT LE 29 mars 2006 Cet arrêt deviendra défin
Sursă