CASE OF DERTLI AND OTHERS AGAINST TURKEY
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Information given by the government concerning measures taken to prevent new violations. Payment of the sums provided for in the judgment.
CASE OF DERTLI AND OTHERS AGAINST TURKEY (CtEDO, 2004)
Rezoluția ResDH(2004)90 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 24 iunie 2003 (finală la 24 septembrie 2003) în cazul Dertli și alții împotriva Turciei (aprobată de Comitetul de Miniștri la 22 decembrie 2004 la a 906-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Dertli și în alte cazuri pronunțate la 24 iunie 2003 și transmise Comitetului de Miniștri odată ce a devenit finală în temeiul articolelor 44 și 46 din convenție; reamintind că cazul a fost originat într-o cerere (nr. 45672/99) împotriva Turciei, depusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului la 2 decembrie 1998 în conformitate cu art. 34 din Convenția de către dl Emrah Dertli, dl Mahir Karadayı și dl Hasan Atar, trei resortisanți turci, și că Curtea a declarat admisibile plângerile că, în primul rând, reclamanții au fost condamnați de un Curte de Securitate de Stat, care nu poate fi considerat independent și imparțial din cauza prezenței unui judecător militar pe bancă și, în al doilea rând, că au fost supuși discriminării; întrucât, în hotărârea sa din 24 iunie 2003, Curtea a considerat în unanimitate că a existat o încălcare a art. 6, alin. (1) din Convenție; a considerat că nu s-a încălcat art. 14 din Convenția luată în legătură cu art. 6; a considerat că hotărârea în sine constituie o satisfacție suficientă în ceea ce privește presupusele prejudiciu moral; a susținut că Guvernul Statului pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit finală, 1 500 de euro în ceea ce privește costurile și cheltuielile, plus orice sumă care acționează în ceea ce privește impozitul pe valoare adăugată sau orice altă taxă datorată la momentul plății, mai puțin de 630 de euro primite în asistență juridică, care urmează să fie convertite în lira turcă la rata aplicabilă la data decontare și că dobânzi simple la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale se achită de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontare; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri în ceea ce privește aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; având în vedere obligația Turciei în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție de a respecta aceasta, întrucât, în timpul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a reamintit că s-au luat deja măsuri pentru a evita noi încălcări ale aceleiași cazuri, în special prin modificarea art. 143 din Constituția turcă, care se referă la compunerea Curților de Securitate de Stat (Legea nr. 4388, adoptată la 18 iunie 1999), și intrarea în vigoare, la 22 iunie 1999, a Legii nr. 4390, care prevede că funcțiile judecătorilor militari și ale procurorilor militari de la Curțile de Securitate de Stat s-au încheiat la această dată (a se vedea Rezoluția DH(99)555 în cazul Çiraklar împotriva Turciei), și a indicat că hotărârea Curții a fost transmisă autorităților în cauză; Având în vedere că, la 16 decembrie 2003, în termenul stabilit, Guvernul Statului pârât a plătit reclamanților suma prevăzută în hotărârea din 24 iunie 2003, Declarații, după examinarea informațiilor furnizate de Guvernul Turciei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz.