CASE OF DEMIRTAS AGAINST TURKEY

Rezoluția ResDH(2004)89 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 16 octombrie 2003 (finală la 16 ianuarie 2004) în cazul Demirtaș împotriva Turciei (Aprobată de Comitetul de Miniștri la 22 decembrie 2004 la a 906-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Demirtaș pronunțată la 16 Octombrie 2003 și transmis Comitetul de Miniștri odată ce a devenit final în temeiul articolelor 44 și 46 din Convenție; Amintind că cazul a fost originar dintr-o cerere (nr. 37452/97) împotriva Turciei, depusă la Comisia Europeană a Drepturilor Omului la 23 iulie 1997 în temeiul articolului 25 anterior din Convenție de dl Nurettin Demirtaș, un național turc, și că Curtea, sesizată în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocol Nr. 11, a declarat admisibilă plângerea că reclamantul a fost condamnat de o Curte de Securitate de Stat care nu poate fi considerat independent și imparțial din cauza prezenței unui judecător militar pe bancă; întrucât în hotărârea sa din 16 octombrie 2003 Curtea: deținută, în unanimitate, că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție din cauza lipsei de independență și de imparțialitate a Curții de Securitate de Stat Izmir; deținută, cu șase voturi împotrivă una, că hotărârea în sine constituie suficientă satisfacție în ceea ce privește presupusele prejudiciu moral; deținută, în unanimitate, că Guvernul Statului pârât trebuia să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data în care hotărârea a devenit finală, 2 000 de euro în ceea ce privește costurile și cheltuielile, plus orice sumă care acționează în ceea ce privește impozitul pe valoare adăugată sau orice altă taxă datorată la momentul plății, mai puțin de 625,05 de euro primite în asistență juridică, care urmează să fie convertite în lira turcă la rata aplicabilă la data decontare și că dobânzi simple la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale se achită de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontare; a respins, în unanimitate, restul cererii reclamantului pentru o justă satisfacție; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri cu privire la aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; având în vedere obligația Turciei în temeiul articolului 46 alineatul (1) din Convenție de a respecta aceasta, întrucât, în timpul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a reamintit că s-au luat deja măsuri pentru a evita noi încălcări ale aceleiași cazuri, în special prin modificarea art. 143 din Constituția turcă, care se referă la compunerea Curților de Securitate de Stat (Legea nr. 4388, adoptată la 18 iunie 1999), și intrarea în vigoare, la 22 iunie 1999, a Legii nr. 4390, care prevede că funcțiile judecătorilor militari și ale procurorilor militari de la Curții de Securitate de Stat se încheie la această dată (a se vedea Rezoluția DH(99)555 în cazul Çiraklar împotriva Turciei), și a indicat că hotărârea Curții a fost transmisă autorităților în mod direct în cauză; Având în vedere că, la 4 martie 2004, în termenul stabilit, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului suma prevăzută în hotărârea din 16 octombrie 2003, Declarații, după examinarea informațiilor furnizate de Guvernul Turciei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în acest caz.

Resolution ResDH(2004)89

concerning the judgment of the European Court of Human Rights

of 16 October 2003 (final on 16 January 2004)

in the case of Demirtaș against Turkey

(Adopted by the Committee of Ministers on 22 December 2004

at the 906th meeting of the Ministers' Deputies)

The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, as amended by Protocol No. 11 (hereinafter referred to as “the Convention”),

Having regard to the judgment of the European Court of Human Rights in the Demirtaș case delivered on 16

October 2003 and transmitted to the Committee of Ministers once it had become final under Articles 44 and 46 of the Convention;

Recalling that the case originated in an application (No. 37452/97) against Turkey, lodged with the European Commission of Human Rights on 23 July 1997 under former Article 25 of the Convention by Mr Nurettin Demirtaș, a Turkish national, and that the Court, seised of the case under Article 5, paragraph 2, of Protocol

No. 11, declared admissible the complaint that the applicant was convicted by a State Security Court which cannot be regarded as independent and impartial due to the presence of a military judge on the bench;

Whereas in its judgment of 16 October 2003 the Court:

-

held, unanimously, that there had been a violation of Article 6, paragraph 1, of the Convention on account of the lack of independence and impartiality of the Izmir State Security Court;

-

held, by six votes to one, that the judgment in itself constituted sufficient just satisfaction as to the alleged non-pecuniary damage;

-

held, unanimously, that the government of the respondent state was to pay the applicant, within three months from the date at which the judgment became final, 2

000 euros in respect of costs and expenses, plus any amount accruing in respect of Value Added Tax or any other tax due at the time of payment, less 625.05 euros received in legal aid, to be converted into Turkish liras at the rate applicable on the date of settlement and that simple interest at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank plus three percentage points shall be payable from the expiry of the above-mentioned three months until settlement;

-

dismissed, unanimously, the remainder of the applicant's claim for just satisfaction;

Having regard to the Rules adopted by the Committee of Ministers concerning the application of Article

46, paragraph 2, of the Convention;

Having invited the government of the respondent state to inform it of the measures which had been taken in consequence of the judgment of 16 October 2003, having regard to Turkey's obligation under Article

46, paragraph 1, of the Convention to abide by it;

Whereas during the examination of the case by the Committee of Ministers, the government of the respondent state recalled that measures had already been taken to avoid new violations of the same kind as that found in this case, in particular through the amendment of Article 143 of the Turkish Constitution which concerns the composition of the State Security Courts (Law No. 4388, adopted on 18 June 1999), and the entry into force, on 22 June 1999, of Law No. 4390, which provides that the functions of military judges and military prosecutors at the State Security Courts end at this date (see Resolution DH(99)555 in the case of Çiraklar against Turkey), and indicated that the Court's judgment had been sent out to the authorities directly concerned;

Having satisfied itself that on 4 March 2004, within the time-limit set, the government of the respondent state had paid the applicant the sum provided for in the judgment of 16 October 2003,

Declares, after having examined the information supplied by the Government of Turkey, that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in this case.