CASE OF RAMAZANOGLU AGAINST TURKEY
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Information given by the government concerning measures taken to prevent new violations. Payment of the sums provided for in the judgment.
CASE OF RAMAZANOGLU AGAINST TURKEY (CtEDO, 2004)
Rezoluția ResDH(2004)97 privind hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 10 iunie 2003 (finală la 10 septembrie 2003) în cazul Ramazanoğlu împotriva Turciei (Aprobată de Comitetul de Miniștri la 22 decembrie 2004 la a 906-a ședință a Deputaților Miniștrilor) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, astfel cum a fost modificat prin Protocolul nr. 11 (denumit în continuare „Convenția”), având în vedere hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Ramazanoğlu pronunțată la 10 iunie 2003 și transmisă Comitetului de Miniștri odată ce a devenit finală în temeiul articolelor 44 și 46 din convenție; Amintind că cazul a fost originar dintr-o cerere (nr. 39810/98) împotriva Turciei, depusă la Comisia Europeană a Drepturilor Omului la 16 decembrie 1997 în temeiul articolului 25 din Convenția de Osman Nuri Ramazanoğlu, cetățean turc, și că Curtea a sesizat cazul în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Protocolul nr. 11, a declarat admisibilă plângerea privind lungimea excesivă a anumitor proceduri penale, în special în fața Curții Marțială din Ankara; întrucât, în hotărârea sa din 10 iunie 2003, Curtea a declarat în unanimitate: a susținut că a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din convenție; că Guvernul Statului pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni de la data în care hotărârea a devenit finală, următoarele sume (de a fi convertite în lira turcă la rata aplicabilă la data de decontare); 15 250 de euro în ceea ce privește prejudiciile morale; 2 015 euro în ceea ce privește costurile și cheltuielile și dobânzile simple la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale se plătesc de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontare; respingeți restul cererii reclamantului pentru o justă satisfacție; având în vedere normele adoptate de Comitetul de miniștri cu privire la aplicarea articolului 46 alineatul (2) din convenție; după ce a invitat Guvernul Statului pârât să-l informeze cu privire la măsurile luate în urma hotărârii din 10 iunie 2003, având în vedere obligația Turciei în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție de a respecta aceasta; întrucât în cadrul examinării cazului de către Comitetul de Miniștri, Guvernul Statului pârât a reamintit că procedurile interne în acest caz au fost închise și că deja au fost luate măsuri pentru a evita noi încălcări ale acelui tip de încălcări constatate în acest caz, în special prin intrarea în vigoare a Legii nr. 3953 din 27 decembrie 1993, care a abolit jurisdicția instanțelor de drept marțial [a se vedea Rezoluția DH(1998)82 în cazul Mitap și Müftüoğlu împotriva Turciei] și a indicat că hotărârea Curții a fost publicată în Jurnalul Yargı Mevzuatı Bülteni nr. 228 și trimisă autorităților în cauză; Având în vedere că, la 5 decembrie 2003, în termenul stabilit, Guvernul Statului pârât a plătit reclamantului sumele prevăzute în hotărârea din 10 iunie 2003, Declarații, după examinarea informațiilor furnizate de Guvernul Turciei, că și-a exercitat funcțiile în temeiul articolului 46 alineatul (2) din convenție în acest caz.